Vă răspunde, psihoterapeut AUGUSTIN CAMBOSIE, vicepreşedintele Federaţiei Române de Psihoterapie.
Amalia: Fetiţa mea a stat vara trecută la bunici şi a făcut un lucru pe care nu mi-l explic. S-a jucat cu puii de curcă din curte până i-a omorât, după care i-a întins la soare. Mi-a spus după aia că îi erau foarte dragi şi i-a strâns prea tare de gât. Nu am certat-o, dar nu ştiu cât de grav este ce a făcut. Nu trebuie să vă îngrijoraţi, deoarece, la această vârstă, comportamentul copilului este normal. Micuţii inventează drăgălăşenii de genul acesta pentru că nu realizează implicaţiile gestului. Mai sunt copii care-şi fac injecţii jucându-se de-a doctorul, în care pun şi apă. Este vorba aici de nevoia de exprimare a sentimentelor şi capacitatea exploratorie. De aceea, copiii trebuie atent supravegheaţi, deşi este destul de greu.
Te sfătuiesc să-i explici fetiţei care sunt consecinţele gestului ei, dar fără să o culpabilizezi, deoarece nu a fost făcut cu intenţie şi, oricum, puii nu pot învia. Explică-i că puii de animale aveau o viaţă, că sunt mai firavi şi că o forţă mai mare le face rău. Important este să nu se mai repete. Nu ştiu cum ai putea să-i explici ce înseamnă moartea. Copiii nu au noţiunea de moarte. Ei identifică absenţa cu moartea. Când sunt supăraţi, spun adeseori „tu să pleci de aici!“, care este o dorinţă de a pleca definitiv. Nu este vorba despre un sadism latent. Aceste lucruri se întâmplă mai ales la copiii care vin de la oraş la ţară. Pentru ei, animalele sunt o noutate şi descoperă că pot relaţiona cu ele.