Pentru un apartament construit în urmă cu 30 de ani, 55% din consumul total de energie se duce doar pentru încălzire.
După ce au văzut că handicapul în domeniul producerii energiei regenerabile este aproape imposibil de recuperat faţă de ţările occidentale, guvernanţii au decis că este mai bine să ne orientăm pe eficienţă energetică. „România are un potenţial mediu de reducere a consumului de energie cu 35%, ceea ce ne-ar asigura independenţa energetică naţională, deoarece noi importăm aproximativ 33% din totalul energiei folosite în ţară“, a spus ieri Tudor Constantinescu, preşedintele Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE).
Cel mai redus potenţial de reducere a consumului de energie, conform datelor agenţiei, se regăseşte în industrie (13%) şi în sectorul serviciilor (14%), în timp ce transporturile şi comunicaţiile (31%) şi sectorul rezidenţial (41%) prezintă cel mai mare potenţial. „Valoarea de piaţă a apartamentelor va depinde de etichetarea clădirilor din punctul de vedere al eficienţei energetice. Probabil că din 2009-2010 se va aplica şi la noi această directivă europeană“, a spus Constantinescu. Certificatele se vor acorda pe baza expertizei unor auditori şi vor avea o valabilitate de maximum zece ani. Regenerabile costisitoare
Preşedintele ARCE crede că ar trebui să izolăm clădirile mai degrabă decât să vizăm proiecte pe energie regenerabilă. Tot ieri, Anton Vlădescu, director în cadrul Transelectrica, a menţionat că „utilizarea energiei regenerabile duce la creşterea preţului la consumator pentru că are costuri mari, iar acest lucru ar trebui recunoscut de toate autorităţile“. Pentru a economisi energia în proporţie de până la 20%, trebuie izolat doar acoperişul unui bloc. Dacă sunt izolaţi pereţii şi ferestrele, se economiseşte peste 50% din energia consumată, iar dacă este izolat doar subsolul, 10%. ALTERNATIVĂ
Curent electric „din apă“ În timp ce România suferă la capitolul energiei regenerabile indiferent de sursa de producere a acesteia, norvegienii îşi pun probleme cum să ferească turbinele eoliene de privirile oamenilor. Turbinele sunt inestetice şi, dacă tot nu ne place să le vedem, de ce nu le-am instala în largul mării, se întreabă jurnaliştii de la Forbes, urmând ideile nordicilor. Eystein Borgen avea 13 ani când a construit prima turbină care folosea puterea vântului. El a improvizat aripile unei mori de vânt din bucăţi de aluminiu legate la o roată de bicicletă.
Acestea erau conectate la rândul lor la un dinam (generator electric) folosit pentru farul bicicletei. Acest mecanism a fost montat pe acoperişul casei de vacanţă a părinţilor săi, din sudul Norvegiei, loc în care Borgen a produs curent electric pentru prima dată. Acesta are acum 44 de ani, iar compania sa, Sway, lucrează la un proiect de turbine care vor pluti la peste 20 de mile în largul apelor îngheţate ale Mării Nordului. Acolo, briza constantă va aduce adevărate „colonii plutitoare“ de mori de vânt. În vecinătatea balenelor
„2.000 dintre eoliene, amplasate unde doar balenele le-ar vedea, ar putea produce energie pentru toată Norvegia“, spune Borgen despre proiectul său care ar putea acoperi peste 640 kilometri pătraţi. Inovaţia este că pentru aceste câmpuri eoliene nu este nevoie de o platformă marină, ci vor fi fixate de solul mării. Împrumutând tehnologia industriei de foraj, Borgen a proiectat piloni plutitori, asemănători cu paiele de băut. Aceştia vor fi pironiţi pe solul mării prin nişte ţevi de oţel, numite picioare de tensiune.
Borgen a imaginat în acest proiect (pentru care are nevoie de 2.400 de tone de pietriş şi balast) ca paletele turbinelor să se orienteze după vânt cu ajutorul unui computer. Turbinele nu se vor înclina mai mult de 15 grade de la poziţia lor verticală, chiar dacă vântul va bate cu 27 de metri pe secundă. O turbină de 2,5 MW costă 4 milioane de dolari, inclusiv instalarea, însă turbina lui Borgen va costa până la 7 milioane de dolari, potrivit lui Michael McNamara, specialist al băncii de investiţii Jefferies&Co.
Borgen estimează că o turbină va livra 22 milioane kWh pe an, în timp ce una similară de pe ţărm produce doar 15 milioane de kWh pe an. Amortizarea se va face în 20 de ani, iar costul va fi de 9 cenţi pe kWh. În România sunt instalate turbine eoliene cu putere totală de 7 MW, deşi potenţialul pe această zonă este mai mare decât media statelor europene. Comparativ, Germania, liderul mondial în acest sector, are 23.000 MW, Anglia are 2.000 MW iar Austria - 1.000 MW.