Ţările civilizate folosesc platforme speciale pentru a-i opri pe cei care vor să-şi ia viaţa. La noi, costurile s-ar ridica la peste 250 de milioane de dolari.
De la începutul acestui an, la metroul bucureştean au fost înregistrate cel puţin şase tentative de suicid: şase disperaţi şi-au dorit reglarea socotelilor cu viaţa aruncându-se în faţa trenului. Pe 8 august, un bucureştean în vârstă de 47 de ani s-a aruncat între şine, dar a fost observat din timp de mecanicul trenului, care a frânat la timp, evitând tragedia. Ieri, în staţia Piaţa Victoriei, scena s-a repetat, aproape la indigo, victima fiind o femeie de 45 de ani, bolnavă de cancer. Ea a sărit pe şine şi a aşteptat, ghemuită, să vină trenul. Mecanicul a observat-o, însă nu putut să oprească înaintarea locomotivei. Din fericire, femeia nu a fost atinsă de roţi. Circulaţia pe acel tronson a fost oprită o oră. Femeia a fost recuperată dintre şine şi dusă, în stare de şoc, de un echipaj SMURD, la Spitalul de Urgenţă Floreasca.
Alţi sinucigaşi, însă, nu îşi lasă nicio şansă. În urma lor rămâne o ştire de ziar şi o întrebare firească: sistemul nu îi poate proteja pe sinu cigaşi, chiar împotriva voinţei lor? Protecţie anti-suicid, peste tot în lumea civilizată Statele civilizate au decis, încă din anii '70, că viaţa amatorilor de sinucideri la metrou trebuie protejată chiar împotriva voinţei lor şi lucrează intens pentru asta. Metodele sunt diverse: sunt instalate "telefoane roşii" -pentru semnalarea călătorilor "deprimaţi" - sau, la marginea peroanelor, sunt montate ecrane verticale înalte până în tavanul staţiei sau numai la nivelul trenului. Sistemele se numesc PSD - Platform Screen Doors, respectiv PEDs- Platform Edge Doors, care limitează accesul sinucigaşului către calea de rulare a trenului. State precum Canada, Franţa, Danemarca, Italia, Coreea de Sud, Rusia, Spania sau Marea Britanie au introdus deja sisteme anti-suicid la metrou, care poate costa între 5 şi 10 milioane de dolari. La Toronto (Canada), după ce 18 oameni s-au aruncat sub trenul subteran într-un singur an, municipalitatea a decis să investească circa 600 de milioane de dolari pentru instalarea de platforme anti-suicid. Noi nu avem bani La Bucureşti, unde viaţa omului ar trebui să atârne ca în restul lumii civilizate, problema este tratată cu oarecare detaşare. "Noi nu avem aşa ceva cuprins în planul de investiţii. Astfel de sisteme antrenează costuri suplimentare fiindcă trebuie corelare, de exemplu, între uşile metroului şi cele ale platformei. Dacă estimăm că pentru cele 51 de staţii de metrou sunt necesare 250 milioane dolari pentru sistemele anti-suicid, adică vreo 5 milioane de staţie, pot să vă spun că nu e deloc puţin. Cu banii ăştia deschid două staţii noi de metrou", ne-a declarat Gheorghe Udrişte, directorul Metrorex. El a mai adăgat că, în 32 de ani, nu s-a întâmplat să cadă cineva accidental pe calea de rulare a metroului: "De aruncat, s-au mai aruncat, dar ce să le faci? Chiar azi am văzut filmul cu o femeie care s-a aruncat sub un tren, la Piaţa Victoriei. Avea cancer. Îi împiedici la metrou, se duc pe Dâmboviţa şi tot o fac", a completat directorul Udrişte. Adversarul iluzoriu Nici psihologul Florin Tudose nu crede că metroul românesc poate dispune, în viitorul apropiat, de soluţii care să descurajeze sinuciderea: "Sinucigaşul nu se omoară pe el, ci îşi îndreaptă agresivitatea extremă împotriva unui adversar iluzoriu, care îi capacitează ura. Cel mai sigur sistem de metrou, eu l-am întâlnit la Sankt Petersburg. Metroul românesc mai are mult de făcut până va fi unul sigur".
Anti-suicidul la metrou este un alt capitol unde România bate pasul pe loc, acolo unde alţii sunt deja "atleţi ai creştinătăţii". PĂREREA SPECIALISTULUI Ce îl împinge pe sinucigaş în faţa metroului "În cazul particular al sinuciderilor de la metrou, frica nu mai funcţionează atunci când el vede trenul apropiindu-se: la acel salt în gol nici nu mai ştie ceva, nu mai conştientizează nimic. Metroul, cu toate mulţimile acelea de oameni de lângă el, este asociat dacă vreţi, în psihologia sinucigaşului, cu spectacolul. De pe această scenă, el vrea să fie cunoscut că a avut dreptatea sa şi că şi-a dorit o împlinire a «răzbunării »", spune psihologul Florin Tudose. Metroul bucureştean, prezentat pe lista realizărilor de înaltă tehnică ale României, rămâne şi azi pe o poziţie modestă: metroul moscovit îi poate sluji ca exemplu pentru curăţenie, cel belgian pentru politeţea funcţionarilor, cel francez sau japonez pentru siguranţa transportului. <iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/dgiFJysMx4c" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/eLOgDHuUAy0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/Q6ACxAAzizY" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/KMfdxR7aTc0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>