Sistemul de irigaţii, la pământ

Agricultura românească mai mult supravieţuieşte decât produce

La aproape 20 de ani de la Revoluţie, în România se mai irigă doar 240.000 hectare, faţă de peste 2 milioane de hectare în 1989. Dacă în 1990 România era pe locul doi în Europa în ce priveşte amenajările pentru irigaţii, acum doar un sfert din vechile sisteme mai sunt în stare de funcţionare, o mare parte dintre ele fiind distruse. Din păcate, nici măsura anunţată recent de ministrul Agriculturii privind reducerea cu 20% a preţului la energia electrică pentru irigaţii nu mai poate avea efect în acest an, întrucât producţia este deja compromisă din cauza secetei. Cum poate fi salvată recolta din 2013 Agricultorii speră însă măcar să salveze recolta de anul viitor, dacă cea din 2012 a fost pierdută. "Am cerut ministrului Agriculturii ca să fie umplute canalele mari, iar apa să fie pusă gratis la dispoziţia agricultorilor. Altfel, nu se va putea semăna în toamnă şi vom pierde şi producţia de anul viitor", afirmă Viorel Nica, preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România. El spune că statul a mai ajutat agricultorii şi în alţi ani dificili. Un astfel de exemplu este perioada 2007-2009, când era subvenţionată de la buget 90% din valoarea energiei electrice pentru irigaţii, iar rezultatele s-au văzut în piaţă. O soluţie pentru refacerea irigaţiilor o constituie şi accesarea măsurii 125 din PNDR, după cum susţine ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. România dispune de amenajări de irigaţii pentru o suprafaţă de circa 800.000 de hectare, mai puţin de 10% din terenul arabil al ţării, faţă de trei milioane de hectare în 1989. În lipsa subvenţiilor la energie, suprafeţele irigate s-au redus în ultimii ani de la 300.000 hectare în 2009, la 100.000 hectare anul trecut.