Îmbătrânirea populaţiei şi bolile cronice sunt principalele probleme care ar putea duce la prăbuşirea sistemelor de sănătate
În 2015, pentru bugetele multor ţări, sistemele de sănătate vor deveni adevărate găuri negre, susţine Henrik Hojlund, director de vĺnzări pe nord-estul Europei, la divizia de soluţii medicale, în cadrul companiei IBM.
„Vor fi necesare schimbări semnificative pentru ca aceste sisteme să funcţioneze şi în viitor. Va trebui să se treacă la o medicină bazată pe valoare şi pe care oamenii să şi-o poată permite“, a arătat el, cu ocazia unei conferinţe desfăşurate la IBM Zürich Research Center, pe tema medicinei şi cercetării.
Specialiştii romani spun că nici ţara noastră nu va fi ocolită de astfel de probleme, însă la noi principalul deficit va fi lipsa personalului medical specializat. Bolile cronice, ucigaşul numărul 1 Henrik Hojlund şi-a fundamentat declaraţia pe un raport proaspăt lansat de IBM Institute for Business Value şi de către IBM Healthcare Research, care estimează, pe baza unor cazuri concrete din trecut şi a unor analize ale situaţiei de acum din medicină, la nivel mondial, care va fi situaţia sistemelor medicale peste 7 ani, dacă nu se schimbă nimic.
Conform raportului, ne vom confrunta cu două probleme majore: creşterea numărului de decese cauzate de boli cronice şi îmbătranirea populaţiei. În 2015, nu războaiele sau accidentele rutiere, ci bolile cronice vor fi ucigaşul numărul unu.
În multe cazuri problema ar putea fi rezolvată prin schimbarea stilului de viaţă. Pană la 90% din cazurile de diabet de tip 2 şi pană la 50% din cazurile de cancer ar putea fi evitate dacă oamenii şi-ar verifica regulat starea de sănătate, ar avea un regim de viaţă echilibrat, bazat pe o dietă sănătoasă şi pe exerciţii fizice, se arată în raport. Anii care au trecut sunt grăitori în acest sens. În 2002, în Germania, aproximativ 11,2% din decese au fost rezultatul unor boli cronice. Locurile doi şi trei sunt ocupate de infarctul miocardic şi de insuficienţa cardiacă, reprezentand 7,6%, respectiv 5,8% din cauzele de decese.
O altă cauză demnă de luat în seamă sunt erorile medicale. Numai în SUA ultimilor 10 ani erorile medicale se situează în topul celor mai frecvente 10 cauze care au generat decese. „Avem cel mai mic număr de medici din UE“ Cu cat numărul bătranilor este mai mare, cu atat presiunea asupra sistemului medical este mai mare, deoarece această categorie de varstă are nevoie de îngrijiri medicale frecvente. Îmbătranirea populaţiei aduce de asemenea după sine creşterea prevalenţ ei bolilor cronice atat în ţările dezvoltate, cat şi în cele mai puţin dezvoltate.
În Romania se înregistrează încă un număr mare de boli infecţioase şi parazitare, dar şi foarte multe persoane cu boli cronice. În ţara noastră însă principala problemă va fi lipsa personalului medical specializat.
„Avem cel mai mic număr de medici, farmacişti, asistenţi din toată Europa, iar pe viitor, dacă se păstrează acest ritm, personalul medical scade, nu creşte“, comentează Cristian Vlădescu, şeful Catedrei de sănătate publică şi management din cadrul UMF Timişoara.
În plus, la noi se alocă o sumă mai mică din PIB (circa 5%), comparativ cu alte ţări europene, unde se consumă 9% din PIB. SOLUŢII Baze de date, mai mulţi bani la asigurări În UE şi în SUA se iau deja măsuri pentru a evita colapsul sistemelor medicale. UE şi-a propus ca pană în 2008 să reuşească implementarea de portaluri (baze de date) în fiecare ţară. Evidenţa pacienţilor este ţinută pe portal, iar în funcţie de nevoile lor pacienţii sunt redirecţionaţi spre instituţia medicală din reţea care răspunde cel mai bine nevoilor lor.
Un sistem care va permite urmărirea asiguraţilor pe baza unui card de asigurat ar urma să fie introdus şi la noi. „O altă soluţie ar fi convergenţa sistemelor public şi privat. De altfel în SUA sunt state unde sunt obligatorii şi asigurările private şi cele publice“, explică Cristian Vlădescu. În felul acesta fondurile stranse la asigurări ar fi mai mari, iar sistemele ar face faţă schimbărilor.