Liberalii vor să-l înfunde pe Boc cu o judecată constituţională pe care au pierdut-o anul trecut. PSD intră în joc deşi, în 2008, îşi asuma metodele de tăiere a salariilor prin concedii fără plată forţate.

Social-democraţii vor să-l reclame la Curtea Constituţională pe Emil Boc, care a decis restrângerea unor drepturi pentru a putea tăia pensiile şi salariile, deşi anul trecut îşi asumau, alături de acelaşi Emil Boc şi apelând la aceleaşi metode, măsuri similare.

Mai exact, înainte de a pleca de la guvernare, miniştrii PSD şi-au pus semnătura pe legile care eliminau cumulul pensie- salariu şi instituiau concediul fără plată obligatoriu.

Măsurile erau justificate de respectarea angajamentelor cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, iar temeiul constituţional la care s-a apelat a fost articolul 53 din Constituţie, respectiv restrângerea unor drepturi, pe motiv că în lipsa măsurilor angajate criza se va adânci punând în pericol stabilitatea economică, şi prin aceasta, ordinea şi siguranţa naţională.

Potrivit textului constituţional exerciţiul unor drepturi se poate restrânge „pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”. De asemenea, măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a impus-o, aplicată nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere dreptului.

De această dată, de pe banca opoziţiei şi reţinând doar „sinistrul şi dezastrul”. PSD vrea să desfiinţeze argumentele lui Boc la Curtea Constituţională, alături de PNL care, în urmă cu un an, şi-a încercat singur norocul în faţa judecătorilor. Magistraţii au dat însă la acea dată câştig de cauză guvernului, însă acest lucru este pus acum de PSD-istul Adrian Năstase pe seama presiunilor politice.

Aceleaşi reclamaţii, respinse anul trecut

În aceste condiţii însă piesa „sinistrul şi dezastrul” pusă în scenă de PSD şi PNL, în ultimele zile, ar putea să nu aibă succes la Curte.

Reclamaţiile de anul trecut referitoare la încălcarea dreptului la muncă şi la pensie, reluate şi acum, au fost desfiinţate de magistraţi, care au decis că raportarea la articolul 53 din Constituţie referitor la restrângerea unor drepturi este justificată în condiţiile în care aceasta este determinată de o situaţie de criză financiară mondială care ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvare, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională.

Un alt argument este că măsura se aplică nediscriminatoriu, este temporară, rezonabilă şi proporţională cu situaţia care o impune. Toate acestea, explicau magistraţii, vizau exerciţiul dreptului şi nu substanţa acestuia.

Se garantează dreptul la pensie, nu şi cuantumul acesteia De asemenea, în privinţa cuantumului pensiei, magistraţii constituţionalişti susţineau că este opţiunea exclusivă a legiuitorului de a-l stabili.

Cu alte cuvinte, Constituţia garantează dreptul la pensie, dar nu şi suma de bani pe care cineva trebuie să o primească.

Magistraţii au invocat în decizia de respingere a contestaţiei PNL şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Pactul internaţional relativ la drepturile civile şi politice, care admit posibilitatea diminuării rezonabile a gradului de protecţie oferită unor drepturi fundamentale, în anumite momente sau situaţii.

De altfel, în expunerea de motive a legilor pentru care guvernul vrea să-şi asume acum răspunderea, este invocată practica internaţională în materie.

Potrivit documentului, în juris prudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabit că autorităţile pot adopta legi care să ducă la limitatea exerciţiului unor drepturi în urma examinării tuturor aspectelor de ordin economic, social şi politic, care impun imperativele de „utilitate publică”.

Cât priveşte pensia, care potrivit jurisprudenţei Curţii este asimilată dreptului patrimonial, diminuarea poate fi justificată dacă există o justificare obiectivă rezonabilă, nefiind instituită o protecţie absolută.

Există astfel posibilitatea privării de proprietate pentru o cauză de interes public şi reglementarea exercitării acestui drept în conformitate cu interesul general.

VICTORIE LA CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Letonii şi germanii şi-au recâştigat drepturile în instanţă

Deciziile autorităţilor de la Riga şi Berlin de a reduce pensiile şi, respectiv, ajutorul de şomaj au fost contestate cu succes la Curtea Constituţională. Instanţa din Letonia a hotărât, în decembrie 2009, că tăierile de pensii - aprobate de parlament şi aplicate deja din iulie - sunt ilegale şi că, prin urmare, persoanele afectate trebuie să-şi primească banii înapoi până în anul 2015.

Potrivit Curţii Constituţionale letone, reducerea cuantumului pensiilor „încalcă dreptul individual la securitate socială şi principiile statului de drept”, iar „înţelegerile semnate cu creditorii internaţionali nu pot servi ca argument pentru limitarea unor drepturi fundamentale”. În plus, Curtea a trimis săgeţi şi către parlamentarii care au fost de acord cu tăierea pensiilor, apreciind că aceştia „nu au evaluat cu atenţie alternativele existente”.

Letonia se angajase să reducă, până în anul 2012, chletuielile bugetare cu 700 de milioane de euro, în schimbul unui împrumut de la Fondul Monetar InternaţionaI şi Uniunea Europeană în valoare de 7,5 miliarde de euro. În Germania, la începutul acestui an, a fost declarat neconstituţional pachetul de legi „Hartz IV”, care reglementa ajutorul acordat şomerilor pe termen lung şi copiilor acestora, în total 6,7 milioane de persoane.

În vigoare din 2005, pachetul limita ajutorul lunar pentru adulţi la 359 de euro şi pe cel pentru copii la 287 de euro, pentru a-i determina pe şomeri să-şi găsească de lucru cât mai repede. Curtea Constituţională din Karlsruhe a stabilit însă că pachetul nu oferea copiilor „un venit minim demn” şi le asigura cetăţenilor mai putin privilegiaţi doar „un nivel minim de participare la viaţa socială, culturală şi politică”.

Practic, a fost pentru prima dată când Curtea Constituţională a definit participarea la viaţa socială ca pe un drept. „Oamenii trebuie să poată fi activi în societate, în caz contrar riscând să devină nişte paria”, explică Christoph Butterwegge, sociolog la Universitatea din Köln. (Dan Stancu)