Cei care consumă grăsimi nesănătoase şi sucuri riscă să facă diabet şi boli cardiace, incluse într-un nou tip de sindrom.
Hamburgerii şi sucurile acidulate „vă omoară“ pe furiş. Sunt alimente pline de grăsimi şi zaharuri rele, care conduc la o serie de boli grave, printre care hipertensiunea, bolile cardiace, obezitatea, nivelul crescut de grăsimi din sânge, rezistenţa la insulină, diabetul. Toate aceste afecţiuni au fost catalogate, mai nou, drept „sindrom metabolic“, iar din cauza numărului mare de bolnavi poate fi considerat un sindrom al secolului. În mai multe farmacii din Bucureşti, Braşov, Ploieşti, Timişoara şi Cluj se desfăşoară, până la sfârşitul acestei luni, o campanie de educare şi prevenţie în privinţa acestuia. Cum să vă feriţi de pericolele cauzate de sindromul metabolic vă învaţă medicul endocrinolog Mihaela Pena, medic specialist Hyperclinica MedLife Unirii. Zaharuri sănătoase, în legume şi lapte
Pentru a menţine nivelul zahărului din sânge sub control, este important să faceţi diferenţa între zahărul „bun“ şi zahărul „rău“. „Zahărul bun se află în aşa-numitele alimente cu indice glicemic scăzut (legumele, cerealele integrale, lactatele, fructele), iar zahărul rău - în cele cu indice glicemic mare (pâine, paste, orez, cartofi, porumb)“, explică medicul Mihaela Pena. Alimentele cu zahăr „rău“ determină o creştere bruscă a nivelului de glucoză în sânge şi o cerere bruscă de insulină din partea organismului, de aceea este recomandat să le consumaţi în cantităţi mai mici decât pe cele cu zahăr „bun“.
În ceea ce priveşte grăsimile, ele sunt foarte folositoare organismului, cu o condiţie: să profitaţi de cele „bune“. Ca şi zahărul, acestea se împart în două categorii: „bune“ şi „rele“. „Grăsimile bune sunt cele conţinute de uleiul de măsline, seminţele de rapiţă, migdale, nuci, alune, arahide, peşte, ulei de peşte, iar cele „rele“ se află în carnea de porc, de miel, în măruntaie (creier, ficat, rinichi), mezeluri, ouă, smântână, brânză“, precizează medicul Mihaela Pena. Ca să nu vă măriţi colesterolul şi trigliceridele din sânge, ar trebui să limitaţi consumul de grăsimi rele la o treime din necesarul zilnic. Meniurile fast-food, o bombă calorică
Medicii avertizează în special în privinţa obiceiurilor nesănătoase de a mânca de la fast-food. Meniurile acestor restaurante conţin atât grăsimi, cât şi zaharuri „rele“. „Problema o constituie atât carbohidraţii rafinaţi din chifla de făină albă, cât şi carnea din hamburger, din cauza conţinutului de grăsimi saturate (rele) şi a uleiului în care a fost prăjită. Dacă mai adăugăm nişte cartofi prăjiţi şi o băutură carbogazoasă, obţinem o doză serioasă de zahăr şi grăsimi rele, suficientă să ne crească nivelul de insulină“, avertizează medicul Mihaela Pena. Specialistul aminteşte că excesul de zahăr din organism este transformat în grăsime şi trimis spre celulele grase. „Astfel apar şi creşterile în greutate“, adaugă medicul. Un efect al acestui tip de alimentaţie îl reprezintă, în timp, apariţia obezităţii şi dezvoltarea rezistenţei la insulină. „În cele din urmă, se deschide calea apariţiei sindromului metabolic“, mai spune medicul. Nu „vă speriaţi“ foamea cu sucuri Nu contează însă doar ce mâncaţi zilnic, ci şi ceea ce beţi. Pentru că băuturile nu necesită prea multă digestie, ele trec repede în sânge. Astfel, dacă acestea conţin zahăr, el se va năpusti în organism şi va produce o descărcare de insulină care mai târziu va declanşa o poftă de mâncare puternică. „Băuturile carbogazoase sunt o sursă majoră de zahăr. Consumate în exces, chiar şi sucurile din fructe stoarse în casă fac ca nivelul de zahăr din sânge să crească“, mai precizează medicul Mihaela Pena.
CAMPANIE Acţiuni de prevenţie în farmacii
O campanie care vizează prevenirea sindromului metabolic se va desfăşura în mai multe farmacii „Sensiblu“ din Bucureşti şi din ţară. Pacienţii vor beneficia de sfaturi şi de consiliere din partea medicilor, dar şi de teste medicale gratuite. Astfel, se vor face măsurători ale tensiunii şi se va determina cantitatea de muşchi şi de ţesut adipos pe care o persoană le are în organism. Pe baza rezultatelor acestor teste, pacienţii vor afla dacă prezintă riscul dezvoltării unor boli cronice, fie ele cardiace ori de nutriţie.