Copiii care s-au născut cu acest sindrom comunică greu cu cei din jur, însă sunt experţi în istorie, matematică, astronomie sau muzică.
Au un IQ normal sau peste medie, dar oamenii îi consideră genii. Unii habar n-au de matematică, dar, la 7 ani, sunt adevărate enciclopedii ambulante în domeniile de care se simt atraşi. Unii devin experţi în limbi moarte, alţii muzicieni străluciţi sau savanţi. Mulţi au probleme în a stabili relaţii cu cei din jur. Fără o atenţie specială pot deveni depresivi. Altfel, unii pot ajunge, la maturitate, adevărate comori pentru omenire. Boala lor are un nume ciudat: sindromul Asperger.
La 10 ani, Matei este as la istorie
În urmă cu trei ani, Matei a fost diagnosticat cu sindromul Asperger, o tulburare a dezvoltării ce ţine de autism. După cum spune psihologul Agnes Dragomir, "Asperger este varianta geniului din spectrul autist". "Am intrat în tot universul acesta când a împlinit 7 ani. La grădiniţă nu ni se spusese mare lucru, decât că nu vrea să deseneze ce desenează şi ceilalţi copii, că refuză să coloreze. Spre semestrul doi, când s-a trecut la nişte lucruri mai grele la matematică, am început să ne punem probleme: refuza să-şi facă temele, multe lucruri i se păreau foarte plictisitoare. I s-a făcut o evaluare la neuropsihiatrie şi ne-am ales cu acest diagnostic (sindromul Asperger - n.r.), de auzeam pentru prima dată", povesteşte Cristina, mama lui Matei.
De la piraţi la cavaleri
În schimb, băiatul este o mică enciclopedie depre istorice: "Acum vreo doi ani, era foarte interesat de piraţi, inclusiv de relaţiile lor cu regina Angliei. După ce am investit o grămadă de bani şi am cumpărat tot felul de chestii legate de piraţi, s-a terminat cu ei, am trecut la cavaleri. Am terminat cu cavalerii, cam un an l-a ţinut, iar acum e cu istoria României, a Greciei antice. Să vedem ce urmează". Părinţii i-au cumpărat şi costume de epocă, armuri, săbii şi coifuri, iar mama sa îi face căşti din carton după modelele pe care Matei le găseşte în cărţi.
Citesc pe diagonală
Micuţii cu Asperger au cel puţin un domeniu de interes major, ceva ce le place foarte mult şi îl aprofundează mult peste nivelul copiilor de vârsta lor. Psihologul Agnes Dragomir a întâlnit cazuri de preşcolari care puteau aduna în minte numere de câte patru cifre.
La vârste puţin mai mari făceau înmulţiri, în timp ce alţii, la 10 ani, citeau în diagonală: "Am avut (la terapie - n.r.) un adult care, din ce-mi spunea, citea cărţi foarte grele, de exemplu «Creştinismul redus la esenţe» a lui C.S. Lewis, când era în clasa a IV-a. Altcineva a devenit specialist în limba greacă antică". De multe ori, persoanele care au sindromul Asperger se îndreaptă spre cariere ştiinţifice: "Citesc foarte mult pe domeniul care-i interesează şi memorează foarte uşor".
Originali şi creativi
Există însă unul sau două domenii pe care nu le înţeleg, care sunt o limbă străină pentru ei". Pentru Matei, acest domeniu este matematica. Nu îi plac nici sporturile de echipă, însă e pasionat de scrimă. "Dar tot de la istorie a pornit şi cu scrima. A fost ideea lui - legat de muschetari, cavaleri şi i s-a părut interesant", spune mama lui.
Unii dintre copiii cu Asperger au probleme în a stabili relaţii cu cei din jur. "Acest lucru îi predispune şi la marginalizare, ceea ce poate duce la depresie. De altfel, depresia este, cel mai adesea, problema majoră a persoanelor cu Asperger, şi nu sindromul în sine", explică psihologul Dragomir.
MISTER
Pasiunile se pot schimba în timpul vieţii
Deocamdată, cauzele apariţiei sindromului Asperger nu sunt cunoscute, însă unii cercetători consideră că sunt genetice. Cei care suferă de Asperger au, în general, un nivel de inteligenţă normal sau ridicat şi interese dintre cele mai diverse.
Unii încep să fie înclinaţi spre astronomie de la vârsta de 3 ani, alţii au o memorie excelentă, care le permite să reţină cu exactitate numerele înscrise pe diferitele modele de aparate de fotografiat.
Alţi copii dezvoltă adevărate pasiuni pentru dinozauri, tehnologie sau încep să cânte la un instrument muzical fără să aibă nevoie de pregătiri îndelungate. Se concentrează uşor pe anumite domenii, în mod repetat, motiv pentru care uneori au ticuri şi gesturi stereotipe. Aceste interese speciale se pot schimba pe parcursul vieţii, fiind înlocuite de altele.
De-a lungul timpului, s-a speculat că savanţii Charles Darwin, Albert Einstein, Isaac Newton, compozitorii Béla Bartók, Wolfgang Amadeus Mozart sau scriitorii Hans Christian Andersen şi Lewis Carroll au avut sindromul Asperger.
"Ei nu ţin neapărat cont de regulile sociale. Spun fără teamă «eşti prea slabă» sau «eşti prea grasă». Asta îi face originali pentru că ei văd anumite lucruri şi au şi curajul să le exprime.", AGNES DRAGOMIR, psiholog