"Si eu am fost votant al lui Ion Iliescu, in 1992"

Alternand intre confesiuni si planuri de viitor, Traian Basescu ofera cititorilor "Evenimentului zilei" ultimele sale ganduri inaintea referendumului de maine.

Ioana Lupea: Ati fost ministru de cateva ori, ati fost primar. Sunteti un produs al tranzitiei postcomuniste? Traian Basescu: Da, sunt un produs al clasei politice din perioada tranzitiei. Nu am picat din Luna, n-am venit din alta parte. N-am venit dintr-un laborator. Sunt un produs al acestei clase politice.

I.L.: Cu toate relele ei... Da. Cu toate relele ei, mai scoate si cate un produs bun.

Razvan Ionescu: In discursurile dumneavoastra sustineti ca v-ati schimbat, ca lucrurile se vad altfel de la Cotroceni.Eu spun tot timpul: avantajul meu este ca am reusit sa evoluez si sa fiu acum macar cu un pas inaintea clasei politice si in acelasi pas cu cetatenii. Acesta e rolul omului politic. El nu poate fi nici cu cincizeci de pasi inainte si nici in urma aspiratiilor propriului popor.

R.I.: Ati avut sansa sa deveniti presedinte. Sa va raportati la istorie inainte de orice. Ati renuntat la prieteni, la Rosca Stanescu, ati renuntat la relatii, la amici din lumea politica. Multi dintre adversarii dumneavoastra de ce ar face-o? Nu neaparat pozitia de presedinte m-a schimbat. Daca nu evoluam, nu as fi ajuns niciodata presedinte. Daca ramaneam la stadiul din ‘95, cand in parlament am votat impotriva restituirii proprietatilor... Uitati-va ce diferenta e intre abordarea pe care o aveam atunci si cea pe care o am acum. Sunt lucruri pe care eu le recunosc. Ma adaptez.

R.I.: Nu aveti nevoie si de o autoritate implicita? Poate nu e de-ajuns cea explicita, conferita de sprijinul popular. Reactia inamicilor politici pare sa fie: „De ce vorbesti tu? Esti de-al nostru, esti exact ca noi si te-ai trezit tu sa ne schimbi pe toti!”. Da, vorbesc...

R.I.: Pare totusi sa fie o problema de autoritate. Nimeni nu putea veni din afara sa ceara lucrurile astea. Cei mai eficienti in a schimba un sistem sunt cei care il cunosc din interior.

R.I.: Asa spunea si Ion Iliescu in 1990.Si eu spun acelasi lucru. Ion Iliescu a stiut sistemul si nu a vrut sa-l schimbe. Eu vin din aceasta clasa politica si ii stiu slabiciunile. Prefer sa facem modernizarea sistemului impreuna chiar cu cei vizati. Pentru ca in democratie nici nu ai alta varianta.

R.I.: Ati vorbit despre oameni. In ce relatii mai sunteti cu fostii consilieri Weber, Saftoiu, Plesu? In relatii neutre. Singura care a iesit dintr-o relatie neutra vad ca este Renate Weber. Nu inteleg ce s-a intamplat.   R.I.: Va reprosati ceva in relatia cu acesti oameni? Imi reprosez ca n-am fost pregatit cu o echipa prezidentiala. Nu-i bine sa vii cu o echipa de partid la presedintie. Cred ca de-abia acum am o echipa care nu e subiectiva, nu-i emotionala. Nu are pretentii sentimentale de la tine pentru ca ati fost vechi camarazi de arme. Este o relatie functionala si pragmatica.

R.I.: Adica va reprosati lipsa de pragmatism in relatia cu acesti oameni? Categoric, da! A fost prea mult sentimentalism de ambele parti.

R.I.: A fost o raceala intre dumneavoastra si liderii PD? Cred ca n-am avut timp unii de altii, dar am ajuns sa ne convingem ca avem nevoie unii de altii ca de aer.

I.L.: Pe vremea cand era la guvernare, PD nu va sustinea in toate bataliile. De exemplu, nu s-a implicat foarte mult in povestea cu biletelul lui Tariceanu... Da...

I.L.: Ati fost dezamagit atunci? Nu, pentru ca nu-i prevenisem, nu discutasem cu ei subiectul...

I.L.: Considerati ca ati gresit?Da. Am gresit. Dupa ce a iesit Elena Udrea, n-am ales solutiile cele mai bune. Trebuia sa ma ocup sa fie facut public biletul, chiar daca am fost plecat cateva zile. Sa-i pun sa-l caute, sa-l gaseasca, sa-l faca public si sa inchid subiectul. Am mai intarziat o saptamana...

R.I.: Veti relua tema marelui partid de dreapta prin fuziunea PD cu PLD? Este problema partidelor. Dar voi sustine necesitatea crearii unei forte puternice de centru-dreapta. Sunt convins ca vremea aliantelor si coalitiilor a trecut.

I.L.: Ati spus, cu un an in urma, ca nu aveti nevoie de suportul unui partid in alegeri. Iata alta greseala pe care am facut-o si o recunosc.

I.L.: Dar aveti nevoie de sprijinul unui partid doar in campanie electorala? E clar acum, vazand ce s-a intamplat in parlament, ca presedintele trebuie sa aiba grija sa-si asigure o majoritate prezidentiala.

I.L.: Ati spus ca veti castiga pentru ca aveti dreptate. Credeti ca dreptatea se afla doar la dumneavoastra?Nu, eu am sustinut dreptatea romanilor, si ei si-o vor afirma acum. Intamplator, cel care le-o reprezinta in politica sunt eu. Putea sa fie oricine altcineva. Daca parlamentarii ar fi avut dreptate in abordarea lor, va asigur ca romanii ar fi votat pentru ei.

I.L.: Nu v-a fost mai usor, in aceasta competitie, sa va contrapuneti parlamentului, cand aceasta institutie are si asa o imagine destul de proasta? Da si nu. Pentru ca am avut dificultatea pe care o am si acum. Nu voi vorbi despre parlament ca adversar al meu, ci doar despre 322 de parlamentari. Ne place, nu ne place, parlamentul este garantul democratiei in Romania.

Despre oligarhi

„PC, activ in orientarea banilor europeni spre propriile afaceri”

I.L.: Stilul tradeaza persoana. Sunteti radical? Romania este in fata unei optiuni: perpetueaza sistemul de tranzitie sau isi corecteaza rapid toate deficientele. Putem sa o facem fara menajamente - si aici nu ma refer la oameni bagati in puscarie, Doamne fereste! -, ci la desprinderea politicului de controlul unor oameni foarte puternici financiar.

Desprinderea este greu de inteles pentru cei care, lasati fara legi speciale ce distorsioneaza piata, nu sunt capabili sa-si duca marile afaceri mai departe. Avem si varianta sa facem tranzitia de la tranzitie in alti 17 ani. Eu le propun romanilor sa luam repede deciziile, sa ne autocuratam si sa lasam institutiile statului sa functioneze normal, sa se puna la dispozitia cetateanului.

R.I.: Cerand economicului sa-si ia mana de pe politic nu reprezinta o exigenta mai mare decat e in UE? Blair l-a sustinut pe Mittal.Eu ma refer la oligarhie. Dialogul intre politic si economic trebuie sa functioneze, transparent, ca o conditie a evolutiei. Cand vezi ca Rompetrol primeste o ordonanta de amanare la plata, te intrebi de ce alte rafinarii nu primesc.

Rafo nu are, dau un exemplu. Va aduceti aminte de privatizarea Petromidia, vanduta initial Akmaya cu 250 de milioane de dolari, dar anulata dupa sase luni pentru ca nu-si realizase investitia? Au vandut-o ulterior pe 35 de milioane de dolari fiindca avea datorii, pe care le-au anulat in cateva luni.

I.L.: Dumneavostra ati promulgat ordonanta. Pentru ca isi produsese toate efectele. Am intrebat-o pe Renate Weber si ea mi-a raspuns intr-un raport ca trimiterea inapoi este inutila. Mai poti sa delistezi de la Bursa Rompetrol?

R.I.: Credeti ca lista dumneavoastra de oligarhi este completa? Nu, am dorit doar sa exemplific. Mi s-a reprosat ca nu dau nume.

R.I.: Adriean Videanu este un oligarh? A obtinut concesiuni. Are, practic, monopolul marmurei, a ajuns vicepremier si, ulterior, primar.Videanu spune ca 98% din contractele lui sunt in strainatate. L-am intrebat dupa ce Radu Berceanu a fost chestionat intr-o emisiune pe acest subiect. Nu s-au facut legi speciale pentru el de scutiri la plati.

I.L.: Ati spus ca Vintu nu este oligarh pentru ca nu are legaturi politice. Dar Ordonanta 8%, asupra careia ati avertizat, nu este o dovada? Din cate stiu, marele jucator pe 8% este Liviu Luca, nu Vintu.

I.L.: Vintu este Luca. Din informatiile mele, legatura nu este chiar atat de stransa.

I.L.: Poate va dezinformeaza cine va informeaza. Luca a fost marele jucator aici si Vintu pe langa el. Eu sunt cel care i-a avertizat pe Blaga si pe Macovei asupra ordonantei, pentru ca apucasem sa aflu inaintea lor. Si tot Luca negociase asigurarea resurselor pentru a cumpara repede actiunile de la oameni.

Daca nu rezolvam sistemul acesta de relatii, riscul este sa nu avem un capitalism cu sanse egale. Ei nu sunt multumiti cu ce au obtinut. Se pregatesc pentru absorbtia fondurilor europene, sa orienteze o mare parte spre afacerile lor. Au creat deja firme de consultanta, le-au transferat la nivel judetean. Partidul Conservator este foarte activ.

Ce va fi dupa referendum

„Nu Tariceanu este cel care ma incurca in negocierea cu Partidul National Liberal”

I.L.: Raul a fost facut. Ce urmeaza dupa 19 mai? Visez o solutie in interesul romanilor si al institutiilor. O intalnire rapida cu presedintii partidelor, la care sa stabilim cadenta unor actiuni. Decizii pentru reformarea clasei politice si a sistemului politic si continuarea liniilor care vor defini viitorul Romaniei. Trebuie pus piciorul in prag si vreau sa ma inteleg cu parlamentul si cu guvernul in favoarea descentralizarii atributiilor din Sanatate si din Educatie.

Imaginati-va ca oamenii i s-ar putea plange primarului ca e mizerie in spitale, ca nu sunt bine tratati. Directorul de spital nu ar rezista nicio luna in functie, oricat l-ar iubi primarul sau majoritatea parlamentara. La fel in scoli: sa se apuce copiii sa spuna ca nu se face carte. Cat l-ar lasa primarul sa ramana director?!

Toamna sarim la gatul primarilor ca nu au dat bani pentru reabilitare, dar nimeni nu pune problema directorului, prost manager si client al ministerului. Vedem ca sunt de patru ori mai multi bani in Sanatate decat in ‘99, dar asistenta medicala e mai proasta. Vedem ca nu se fac licitatii sase ani pentru achizitii de medicamente si, printr-o hotarare, guvernul decide din nou ca nu se fac licitatii pentru medicamente.

R.I.: Care e primul lucru pe care il veti face in prima secunda dupa ce ajungeti la Cotroceni? Chemati partidele?Nu, chem secretara. Cum ajung in birou, chem secretara. Asta fac intotdeauna.

I.L.: Veti negocia cu Geoana, cu Tariceanu, cu Vadim, cu Voiculescu? Da! Doar pentru a sustine o agenda a reformei.

I.L.: De ce nu ati facut-o la inceputul mandatului, cand aveati si majoritate parlamentara?Va aduc aminte ca, in 2005, prima discutie cu partidele a fost sa facem reforma constitutionala. Marturie stau stenogramele ca partidele s-au angajat sa inceapa lucrul in comisia pentru Constitutie. Va aduc aminte de discursul din parlament, la care au asistat mai putin de jumatate, cand am lansat referendumul pentru votul uninominal.

I.L.: Acum cateva zile. Nu acum doi ani. Ati pus anticipatele pe primul loc. Asa este. Cum sa ratezi cand ai 60% in sondaje si certitudinea ca poti avea o majoritate a Aliantei? Ce faci, te apuci sa modifici Constitutia? In politica sunt momente si momente. Acela era momentul in care Alianta putea sa dobandeasca o majoritate care sa o faca independenta in a-si implementa programul.

I.L.: V-ar fi mai usor sa negociati cu un PNL fara Tariceanu la conducere? Nu Tariceanu este cel care ma incurca in negocierea cu PNL.

I.L.: Dar cine? Este mai complicat.

I.L.: Dar cu un PSD fara Iliescu, Hrebenciuc si Geoana? Nu am incredere in ce poti stabili cu PSD. Cand este slab, da impresia ca negociaza, dar atunci cand devine puternic, nimic nu mai ramane valabil. PSD stie sa lungeasca negocierile pana se consolideaza, dar, odata consolidat, sa te fereasca Dumnezeu! L-am vazut procedand asa in mandatul lui Emil Constantinescu, poate s-a mai schimbat.

I.L.: Ce varianta de vot uninominal agreati, majoritar sau mixt? Optiunea mea ar fi varianta dura care creeaza doua blocuri politice. Dar sunt dispus sa sustin varianta Pro Democratia, votul mixt, daca prima nu va fi agreata de partide.

Acest sistem este radical, polarizeaza viata politica si foarte multi cetateni raman nereprezentati. Nu-mi este foarte clar daca mecanismul democratic intern al celor doua partide puternice este consolidat pentru a absorbi un astfel de sistem. Poate ca solutia Pro Democratia, ca varianta intermediara, este cea optima.

AFACEREA CASUNEANU

„A fost o gafa, n-am fost atent”

R.I.: Ati spus ca terenul dumneavoastra a ajuns la Casuneanu, confirmand suspiciunile referitoare la tranzactie. Eu stiam ca terenul a ajuns in final la Casuneanu. A fost o gafa, n-am fost atent. Nu Casuneanu a fost cumparatorul, el a cumparat terenul acum un an si jumatate de la doamna careia i-l vandusem. Tranzactia s-a facut prin notar. Nu o cunosteam pe doamna, locuieste in Germania. Sigur, primul pe care l-am intrebat daca vrea sa-l cumpere a fost chiar el, pentru ca avea terenul langa mine.

R.I.: Sunteti de acord ca aceasta poveste suna urat, la fel ca acelea de care i-ati acuzat pe adversari?Sunt de acord, nu suna in regula, daca te uiti la modul cum o prezinta trustul lui Voiculescu. Sa fie intamplator ca atacurile cele mai virulente la adresa mea vin de acolo? Nu cred.

R.I.: Mai aveti o poveste care nu suna bine: casa din Mihaileanu. Unii ar putea s-o considere o eroare morala, nu legala.

R.I.: De ce nu ati gasit o solutie pana acum? Ati promis-o.  Nici n-am cautat-o. Nu imi este clar daca pot sa fac ceva cu casa timp de 10 ani. Daca pot sa o dau inapoi.

Ce spune despre...

ROMANIA, TRECUT SI VIITOR

„Va veni si generatia „Mobexpert”, a viitorilor miliardari romani”

I.L.: Ati facut campania ca un presedinte sau ca un opozant? Ca un opozant. La 322, nu la parlament.

I.L.: Dar nu va deranjeaza sa obtineti o majoritate comparabila cu a lui Ion Iliescu?Nu cred ca va fi de asemenea dimensiuni. In plus, va fi alta calitate de majoritate. Ganditi-va cine erau cei care formau procentul de 80a in 1990. Amintiti-va cata minte aveau... Aveam, de fapt, ca si eu am fost un votant al lui Ion Iliescu, in ‘92.

I.L.: In ‘96 l-ati votat pe Emil Constantinescu? Da, i-am facut si campanie.

R.I.: Corneliu Coposu avea acei cincizeci de pasi in fata majoritatii in 1990?Da, ca si Ratiu. Aveau prea multi pasi in fata, iar noi nu-i puteam intelege.

R.I.: Nu are nevoie o tara si de cativa oameni care sa fie cu zece sau macar cu cinci pasi in fata?Asta e rolul intelectualitatii. Chiar si rolul oamenilor politici. Ei pot sa vada cincizeci de pasi inainte, dar trebuie sa vrea doar doi, atat cat poate face natiunea odata cu ei. Negativa sau pozitiva, distanta ramane tot distanta si anuleaza eficienta.

R.I.: Vedeti Romania peste zece pasi, adica peste 20 de ani? Sigur ca o vad. Si cred ca multi dintre noi o vad... Va fi o Romanie care cred ca se va afla in primele zece puteri economice ale Europei.

R.I.: Iar salariul mediu al romanului va fi tot in primele zece?Nu in primele zece, dar va fi aproape de salariul mediu din UE.

R.I.: Nu va avea Romania si oameni bogati, miliardari romani?Da, va avea si va veni si generatia viitorilor miliardari, pe care eu o numesc „Mobexpert”. Nu il cunosc pe patronul de la Mobexpert, dar este o afacere facuta extraordinar, temeinic. A inceput sa produca usor, usor.  Acum a ajuns sa aiba o suta de milioane, e in Top 300.

R.I.: Ii vedeti printre miliardarii de atunci, din 2030, si pe aceia pe care acum ii numiti oligarhi?Foarte putini. Cand statul si oamenii politici nu-i vor mai sustine, oamenii astia nu vor mai reusi sa faca afaceri.

I.L.: Aveti prieteni de-o viata? Va simtiti dator cuiva? Unui om?Ca politician?

I.L.: Da!As spune ca o sansa extraordinara mi-a dat Roman. Nu ma cunostea, dar m-a numit ministrul transporturilor. Intai m-a numit secretar de stat, in urma unor greve din Portul Constanta.

I.L.: Roman considera ca l-ati tradat. Sigur, puteam avea fiecare dreptate in felul nostru. Aceasta e o discutie si acum de actualitate in PD. Un lider care nu mai este util partidului nu are cum sa cerseasca prietenie pentru mentinerea in functie. El poate ramane un foarte bun partener, dar nu mai poate ramane liderul care tracteaza partidul. Iar eu va pot spune ca-i avertizez frecvent pe liderii PD, in discutii amicale.

TESTUL DE SINCERITATE

„Constatam pe urma ca nu este chiar cea mai buna solutie sa pui toata increderea intr-un om” I.L.: Ati spus „M-am impacat cu Dumnezeu si cu mine”. Cum s-a intamplat?Cand esti convins ca faci bine si cand ai capacitatea de a-ti recunoaste greseala, nu ai a-ti reprosa mare lucru. Poti sa-ti reprosezi greselile, dar pe fond trebuie sa fii impacat cu tine ca sa fii impacat si cu Dumnezeu.

I.L.: Vi s-a intamplat ca, in timpul celei mai aprige dispute cu Tariceanu, sa va puneti in locul lui? Sau in locul oricui, al sotiei, spre exemplu? Nu, niciodata. Cu sotia am avut o singura disputa, prelungita, dar nu o cearta. Nu ne-am certat in 32 de ani de casnicie. Dupa vreo noua luni pe vapor facusem niste bani.

Eu doream masina, ea casa, ca stateam in gazda. Vazand ca nu ne putem intelege, a venit cu argumentul, „bine, facem cum vrei tu. Dar masina o sa o tinem pe trotuar pentru ca tu o sa fii plecat, iar eu si copilul o sa stam in masina”. Avea o logica imbatabila. Eu doream masina pentru a sari in ea la intoarcerea din voiaj, ea imi vorbea despre o urgenta.

R.I.: Aveti incredere in altcineva in afara de dv. si de membrii familiei?In foarte multi oameni. Iau omul de bun, il girez de la inceput, ofer incredere oricaruia vine si imi spune ceva. Cred ca este una dintre greselile mele. Constatam pe urma ca nu este chiar cea mai buna solutie sa pui toata increderea intr-un om. Apar deceptiile.

I.L.: Ce titlu ati da autobiografiei?Ceva legat de succes.

R.I.: O emisiune TV preferata?Nu mai este emisiunea mea preferata, „Drumuri europene” a lui Buhoiu. Pasiunea mea sunt Discovery si National Geographic, cand am timp.