În urmă cu 19 decenii, un mic comerciant din Londra a început să cumpere scoici din Orientul Îndepărtat. Afacerea a mers bine, așa că a trecut la comerțul cu orez și mătase și apoi la petrol. Așa a apărut gigantul de azi – Royal Dutch Shell, o companie care domină de mai bine de un secol piața mondială a combustibililor.
În 1833, micul comerciant Marcus Samuel a decis să își extindă afacerea din Londra. Deja vindea antichități, dar a hotărât să încerce să comercializeze și scoici care erau tot mai folosite în industria designului interior de la acea vreme. Cererea a devenit atât de mare încât Samuel a început să importe scoicile din Orientul Îndepărtat. Astfel a pus bazele unei afaceri de import-export care peste decenii avea să devină una dintre cele mai importante companii energetice din lume – Royal Dutch Shell.
Afacerea se extinde
Când Marcus Samuel senior a murit în 1870, a lăsat afacerea celor doi fii ai săi, Marcus junior și Samuel, care au început să o extindă. La început, au adăugat orez, mătase, cupru și porțelan chinezesc la importurile lor.
În anii 1880, frații Samuel au devenit interesați de exporturile de petrol. Dar transportul reprezenta o problemă, deoarece petrolul era transportat în butoaie care ocupau mult spațiu.
Pentru a rezolva problema, au comandat o flotă de vapoare pentru a transporta petrolul în vrac. Aceasta a inclus și vasul Murex, numit după denummirea latină a scoicilor. Lansată la apă în 1892, nava a fost primul tanc petrolier care a trecut prin Canalul Suez.
Apariția companiei Shell
Transportul în vrac a redus substanțial costul petrolului prin creșterea masivă a volumului care putea fi adus.
Principalul concurent al fraților Samuel la acea vreme era Standard Oil, companie faimoasă pentru cutiile sale albastre de cobustibil. Pentru a se diferenția, Samuel Jr. a creat brandul Shell și a vopsit cutiile în roșu aprins.
Tactica a funcționat și, până în 1896, comerțul lor cu combustibil genera mai multe venituri decât toate celelalte afaceri ale lor la un loc.
În 1897, Marcus și Samuel și-au redenumit compania Shell Transport and Trading Company. În același an au deschis și prima lor rafinărie în Borneo Olandez. Rafinăria a fost ulterior distrusă când SUA au declarat război Japoniei în Al Doilea Război Mondial.
Fuziunea cu Royal Dutch
În 1901, când s-a descoperit petrol în Texas, Marcus Samuel junior a realizat afacerea vieții sale. A câștigat drepturile de transport și distribuție de la principalul competitor al companiei sale, Standard Oil.
În același timp, un competitor mai mic, Royal Dutch, a început să-și construiască propriile tancuri petroliere și și-a creat și propria rețea de vânzări în Asia. Drept urmare, jumătate din flota Shell a rămas inactivă.
Astfel, în 1907, s-a luat decizia de a fuziona Shell Transport and Trading Company cu Royal Dutch, formând Grupul Royal Dutch Shell. Fuziunea a marcat o perioadă de expansiune rapidă. Shell și-a deschis operațiunile în toată Europa și în multe regiuni ale Asiei. De asemenea, au existat explorări și producții substanțiale în Rusia, România, Venezuela, Mexic și SUA.
Anii care au urmat au oferit Shell numeroase oportunități de a demonstra calitatea produselor sale pe piața în dezvoltare rapidă a benzinei. Acestea au inclus curse, zboruri și călătorii de explorare record. De exemplu, în 1907, Prințul Borghese a câștigat raliul auto de la Beijing la Paris folosind ulei de motor Shell Spirit. Zborul inaugural al lui Bleriot peste Canalul Mânecii a fost realizat folosind Shell Spirit.
Anii războiului
Shell a fost un partener crucial pentru Aliați în ambele războaie mondiale. În timpul Primului Război Mondial, Shell a devenit principalul furnizor de combustibil pentru armata britanică. Compania și a oferit toate navele sale Amiralității Britanice, inclusiv Murex.
Anii dintre războaie au fost o perioadă de expansiune rapidă pentru companiile petroliere. Fenomenul a fost generat de creșterea utilizării autoturismelor și cererii de benzină. Compania a dezvoltat tehnici noi de foraj, iar în 1929 a fondat Shell Chemicals pentru a avansa în domeniul rafinării produselor din petrol.
Când a început al Doilea Război Mondial, Shell s-a dedicat susținerii efortului de război. Rafinăriile companiei din SUA au produs combustibil de aviație, iat toate tancurile petroliere au intrat sub controlul guvernului britanic.
Războiul a fost, de asemenea, un catalizator pentru inovație în cercetarea combustibililor. Inclusiv dezvoltarea celor pentru noile generații de avioane, cum ar fi Spitfire.
Expansiunea postbelică
Anii postbelici au fost unii dintre cei mai dificili pe care Shell i-a întâmpinat. Reconstrucția a fost foarte costisitoare și piața petrolului s-a schimbat rapid. În acest context, Shell a lansat noi programe de explorare în Africa și America de Sud. De asemenea, a construit noi rafinării și a investit în supertancuri, pentru a transporta mai mult petrol .
În 1947, a fost forat primul puț în Golful Mexic. Peste 8 ani compania avea peste 300 de astfel de puțuri. Au fost făcute noi descoperiri în Borneo, iar producția comercială de petrol în Nigeria a început în 1958.
În anii 1960, Shell și-a consolidat prezența în Orientul Mijlociu, descoperind petrol în Yibal, cel mai productiv câmp petrolier al Omanului. De asemenea, a descoperit zăcămintele de gaz din Groningen, Olanda, apoi cele din Marea Nordului.
Închiderea Canalului Suez în 1967 pentru opt ani a confirmat decizia Shell de a investi în supertancuri. Compania a fost partener în primul transport maritim de gaz natural lichefiat (LNG) din Algeria în Marea Britanie și a deschis astfel o piață nouă.
Cinci decenii de expansiune
La începutul anilor '70, Shell a început să își diversifice business-ul, investind în cărbune, energie nucleară și metale. De asemenea a intensificat explorarea în Marea Nordului și în SUA. În anii '80, compania a început să crească prin achiziții și a realizat îmbunătățiri majore în tehnicile de foraj. Anii '90 au adus progrese uriașe în tehnologiile de biomasă și GTL, iar Shell s-a extins în noi zone de creștere, cum ar fi China și Rusia.
În 2005, Grupul Royal Dutch Shell a trecut printr-o reorganizare majoră. Parteneriatul dintre Royal Dutch Petroleum și Shell Transport and Trading a fost dizolvat. Shell și-a unificat structura sub o singură nouă companie holding, Royal Dutch Shell plc.
În prezent, Shell este a 51-a cea mai profitabilă companie din lume, cu o capitalizare de aproape 230 miliarde de dolari. Și totul a pornit de la niște scoici…