Un studiu recent arată că numărul asteroizilor, care au lovit Terra și Luna, a crescut considerabil în ultimii 290 de milioane de ani.
Oamenii de știință au analizat craterele existente pe Lună, pentru a determina cu o mai mare exactitate numărul de coliziuni cu asteroizi, având în vedere că Terra și Luna au fost lovite de corpuri cerești cu aceeași frecvență de-a lungul timpului.
Cu toate acestea, studiul arată că craterele de pe satelitul natural al Pământului nu au suferit avarii substanțiale, așa cum s-a întâmplat pe Terra, potrivit Agerpres.ro.
Până acum, cercetătorii s-au folosit de craterele de pe Pământ în studiile lor și datări radiometrice ale rocilor, însă s-a presupus că multe cratere timpurii au dispărut de-a lungul timpului, din cauza eroziunii și a altor procese telurice.
„A devenit clar că motivul pentru care Terra are mai puţine cratere vechi în cele mai stabile regiuni ale sale constă în faptul că rata de impact a fost mai mică până în urmă cu 290 de milioane de ani”, a declarat William Bottke, coautor al studiului şi expert în asteroizi în cadrul Soutwest Research Institute, un centru de cercetare din oraşul american San Antonio.
Pe baza datelor termale şi folosindu-se de imagini colectate de NASA, cercetătorii de la Universitatea Southampton, Universitatea Toronto şi Southwest Research Institute au determinat vârsta craterelor lunare, descoperind că rata de impact a crescut de 2,6 ori în ultimii 290 milioane de ani.â
„Să dovedim că mai puţine cratere pe Pământ înseamnă mai puţine ciocniri - decât pierderea lor prin eroziune - a reprezentat o provocare formidabilă”, a spus Thomas Gernon, profesor-asociat în Ştiinţe ale Pământului la Universitatea Southampton şi coautor al acestui studiu, publicat în revista Science.