Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, prăznuit pe 26 octombrie, a trăit în timpul împăraților Dioclețian (284- 305) și Maximian (286-305), care au condus împreună, o perioadă, Imperiul Roman, pornind o prigoană cumplită împotriva creștinilor. Dimitrie a fost fiul guvernatorului Tesalonicului, la moartea tatălui fiind numit în locul acestuia.
Cum nu își ascunde credința creștină și nici nu vrea să se lepede, Dimitrie este aruncat în temniță. Aici cunoaște un tânăr ostaș creștin, Nestor, care îi cere binecuvântarea de a lupta cu unul dintre cei mai temuți gladiatori, un oarecare Lie din neamul vandalilor, tocmai pentru că acesta omorâse mulți creștini în „jocuri”. Nestor îl ucide pe Lie, iar Maximian, aflând despre binecuvântarea lui Dimitrie, ordonă uciderea acestuia.
Soldații îl lovesc cu sulițele în celulă, iar Dimitrie apucă să ridice mâna dreaptă, pentru a fi străpuns în coastă, asemenea lui Hristos. În loc de sânge, din rănile sfântului curge mir.
Potrivit istoricilor, martiriul Sfântului Dimitrie a avut loc la Sirmium, pe teritoriul de azi al Serbiei. Moaștele sale au fost aduse pe 26 octombrie 413 la Tesalonic, unde au rămas până în prezent, săvârșind multe și mari minuni.