SF. Un timișorean scoate la imprimantă proteze pentru copiii fără mâini

Protezele printate tridimensional arată aidoma membrelor valide, sunt mobile, după ce deținătorii învață să își acționeze anumiți mușchi. Copiii cu un astfel de handicap au șansa unei vieți mai bune

Ca într-un film science- fiction, bucățile de membre sunt printate tridimensional sunt dintr-un material special, ecologic.

Imprimanta 3D a fost pornită în urmă cu o săptămână. Călin Brandabur i-a dat comandă să execute falangele flexibile ale mânuței unei puștoaice de 5 ani, din Ungaria, care s-a născut fără palmă. În opt ore, degetele sunt gata. Ele sunt realizate din plastic derivat din amidonul de porumb, un material solid, inert din punct de vedere al alergenilor, ecologic. Un fel de braț robotic completează, strat după strat, de grosimea micronilor, fragmentele protetice. E primul caz pe care îl rezolvă timișoreanul.

În România, s-a mai printat o singură dată, 3D, o astfel de proteză, la Iași. Brandabur însă a intrat într-o fundație care grupează 4.000 de filantropi, designeri și ortopezi din toată lumea și va face mâini și picioare pentru toți copiii care au nevoie.

El e proprietarul singurei imprimante 3D proiectată și construită integral cu componente românești, iar cu ajutorul ei schimbă viețile copiilor născuți fără membre.

„Proteza rezultă prin depunere de straturi foarte fine succesive, la o rezoluție ce poate varia de la 200 de microni (medie), la 50 de microni (maximă). O imprimantă 3D poate schimba viața unu copil pentru că filamentul (n.r. materialul) din care se realizează proteza e extrem de ieftin, procedeul în sine e ieftin, iar precizia e extrem de mare.

Acești copii au nevoie de proteze la câteva luni odată, pentru că ei cresc și, de cele mai multe ori, familiile nu își permit cheltuielile de mii de euro pe care le presupun protezele medicale”, explică tânărul.

Referitor la costuri, protezele imprimate 3D implică sume doar de ordinul zecilor de lei. Pentru o proteză de mână de copil se consumă aproximativ 100 de grame de filament, care se vinde cu 150 de lei kilogramul. „Proteza în sine se face din filament de amidon de porumb, rigid, iar racordurile dintre falange, din filament flexibil. Se poate și ca întreaga structură a mâinii să se construiască din filament rigid în interior, ca oasele, respectiv cu filamentul flexibil pe exterior, astfel încât mâna printată 3D să aibă structura și senzația unei mâini reale”, mai spune Călin Brandabur.

Proteza e acționată mecanic

Momentan, protezele se fac pe baza unor măsurători realizate după membrul valid, însă, în scurt timp, replicile se vor face scanând brațul sau piciorul sănătos ce trebuie replicat. Proteza printată 3D este strict mecanică. Copilul învață să folosească anumiți mușchi ai brațului, care activează degetele protezei, astfel că poate apuca obiecte. Inginerul software cercetează acum modul prin care protezele acestea pot fi conectate la sistemul nervos al pacientului, astfel încât să fie acționate prin puterea gândului.