Politica mondială a fost împânzită, în ultimii ani, cu acuzaţii de natură sexuală. Dominique Strauss-Kahn e doar cel mai nou pe listă.
Când Zahia, o prostituată din Franţa, a apărut pe prima pagină a prestigioasei reviste "Paris Match", în 2010, făcând publică o listă de fotbalişti de la echipa naţională care s-au topit în braţele sale, publicaţia a raportat un tiraj crescut, însă francezii n-au fost foarte scandalizaţi.
Nici Italia nu prea tresaltă la scandalurile sexuale în care se tot trezeşte implicat premierul Silvio Berlusconi. Ultimul "şoc şi groază" din domeniul "sexgate" al premierului italian a umplut paginile ziarelor din Peninsulă chiar la finalul anului trecut. Mulţi italieni zâmbesc când aud de asta.
Statele Unite ale Americii par a fi locul în care derapajele sexuale ale unor staruri sau politicieni fac victime la nivel înalt. Ecourile "afacerii" Lewinsky-Clinton nu par să se fi stins nici azi, când şeful FMI, francezul Dominique Strauss-Kahn răspunde în faţa legii pentru presupusa tentativă de viol asupra unei cameriste.
O relaţie "nepotrivită"
Presa americană n-a fost foarte hotărâtă când a venit vorba de un nume pentru scandalul în care a fost implicat cel de-al 42-lea preşedinte american: i s-a zis "Monicagate", "Sexgate", "Lewinskygate" , "Tailgate", după modelul celebrului "Watergate". Era spre sfârşit de secol al XX-lea şi sexul îşi făcea loc spre vârful politicii mondiale.
Nici preşedintele american Bill Clinton nu s-a arătat foarte decis în privinţa termenilor folosiţi pentru a descrie scenele petrecute în Biroul Oval şi în alte încăperi. În ianuarie 1998 - la peste doi ani după ce tânăra Monica Lewinsky ajungea ca stagiară la Casa Albă - Clinton a organizat o conferinţă de presă în care a zâmbit mult, însă stingherit.
După ce a vorbit despre reforma educaţiei şi i-a mulţumit soţiei pentru ajutorul acordat în această problemă, a spus următoarele: "Nu am avut relaţii sexuale cu acea femeie, domnişoara Lewinsky. Nu am cerut nimănui să mintă, niciodată. Aceste afirmaţii sunt false. Trebuie să mă întorc să muncesc pentru poporul american. Vă mulţumesc!". A apărut însă repede rochiţa albastră cu urme de ADN prezidenţial, apoi a venit acuzaţia de sperjur formulată de procurorul Kenneth Starr. În august 1998, într-o mărturie înregistrată, Clinton recunoştea că a avut o "relaţie fizică nepotrivită" cu fosta stagiară. <iframe width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/UEmjwR0Rs20" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
Luni în şir, publicul a discutat intens despre ce poate fi considerat act sexual şi ce nu. Spre sfârşitul acelui an, Clinton a fost achitat şi a rămas în funcţie. Unii spun că decizia de a ataca Iugoslavia, după izbucnirea conflictului din Kosovo, a fost luată pentru a acoperi scandalul. În orice caz, gura lumii s-a potolit.
După ce a părăsit Casa Albă, William Jefferson Clinton s-a apucat să-şi scrie autobiografia, a îndurat o operaţie prin care i s-au pus câteva stenturi coronariene. Apoi şi-a susţinut soţia, Hillary, în campania pentru desemnarea candidatului democrat la preşedinţie. Nimeni nu a putut însă dezlipi de imaginea sa acea "relaţie nepotrivită". Despărţirea de după peripețiile "Terminatorului"
Arnold Schwarzenegger, fost "Terminator" şi fost guvernator al statului California, are şi el un trecut zbuciumat: în octombrie 2003, în timpul campaniei electorale, o femeie care lucrase cu Arnold în "Terminator 2" l-a acuzat de hărţuire sexuală. Zvonuri au mai fost, însă doar două femei au mai formulat acuzaţii la adresa sa. Într-un singur caz, fostul guvernator a ieşit în public şi a recunoscut, timid, că s-a "comportat urât în unele momente".
Mariajul său cu Maria Shriver, nepoata lui John F. Kennedy, părea să reziste însă tuturor acestor acuzaţii: cei doi erau împreună de 25 de ani şi aveau patru copii. Acum câteva zile, ei au anunţat că vor divorţa, după ce presa americană a scos la iveală faptul că Arnold avusese o relaţie cu Mildred Baena, cea care fusese menajera familiei în ultimii 20 de ani. Cei doi au şi un copil în vârstă de 14 ani.
Din istoria recentă a "sexului politic" american nu lipsesc înregistrările video. John Edwards – politicianul care a încercat atât în 2004, cât şi în 2008, să ajungă în cursa pentru Casa Albă din partea democraţilor – are una: imaginile arată o scenă de sex între John Edwards şi amanta sa, Rielle Hunter. La începutul anului trecut, înregistrarea a ajuns în instanţă: e considerată probă relevantă într-un caz despre posibile ilegalităţi în finanţarea campaniei de acum trei ani.
"SEXGATE"-URI CALDE
"Bunga bunga" lui Berlusconi şi ruşinea unui fost preşedinte israelian
Dacă peste Ocean, în Statele Unite, scandalurile sexuale aduc, aproape invariabil, "pătarea" politicienilor implicaţi, în ţări ca Italia veştile despre oameni puternici prinşi cu "pantalonii în vine" sunt deja subiecte de cancan. Uneori, în mod paradoxal, privite cu oarecare simpatie.
Ruby şi petrecerile unui prim-ministru
Biografia premierului Silvio Berlusconi e umflată, dincolo de detaliile politice şi economice, de scandaluri cu prostituate şi orgii. Ultima "ispravă" de acest gen care îl implică pe şeful guvernului italian a fost relatată pe pagini întregi de presa din Peninsulă chiar în noiembrie anul trecut.
O adolescentă de origine marocană, Karima El Mahroug, pe numele de "scenă" Ruby Rubacuori, cunoscută ca dansatoare din buric şi bănuită că şi-ar vinde trupul, a susţinut că Berlusconi i-ar fi oferit 10.000 de dolari pentru a întreţine oaspeţii la petrecerile date într-una din vilele sale. Procurorii italieni au aflat - nu fără a se mira, în ciuda fostelor aventuri ale şefului guvernului - că la aceste petreceri participau în jur de 20 de tinere superbe, goale, într-o orgie inspirată de nişte ritualuri africane, denumită, jucăuş, "bunga bunga".
Totul a explodat public după ce tânara Ruby a ieşit din arestul poliţiei, în urma unei presupuse intervenţii telefonice a însuşi premierului Berlusconi. Persoana care a sunat le-a zis poliţiştilor că stripteuza este de fapt rudă a fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak şi că are imunitate diplomatică.
Investigaţia în jurul implicării lui Berlusconi demarată de autorităţi a primit porecla de "Rubygate" (de la celebrul caz "Watergate", care a dus la demisia preşedinteluin Richard Nixon).
O carte pune un ministru francez la colţ
Zilele acestea, francezii dezbat cu frenezie în jurul vinovăţiei concetăţeanului lor Dominique Strauss-Khan şi dacă legea americană nu este prea dură cu anumite gesturi considerate drept hărţuire sexuală sau agresiune. În scandalurile sexuale izbucnite în propria lor curte, însă, aceştia par să aibă o atitudine neutră. Capetele mai-marilor francezi acuzaţi de anumite fapte nu cad cu prea mult zgomot.
Cartea semi-autobiografică "La mauvaise vie" ("Viaţa rea" – n.r.), semnată de Frédéric Mitterrand, ministrul francez al culturii şi nepotul fostului preşedinte François Mitterand, a pus pe jar presa din Hexagon, după ce anumite pasaje legate de posibile relaţii sexuale întreţinute de demnitar cu băieţei thailandezi au ridicat mari semne de întrebare.
În pasajele respective, folosite imediat pe post de dovadă a înclinaţiilor spre pedofilie de către paridului lui Marine Le Pen, Frontul Naţional, Mitterand descrie: "Deprinsesem obiceiul să plătesc pentru băieţi... Abundenţa de băieţi tineri, foarte atrăgători şi disponibili îmi stârneau o dorinţă pe care nu mai trebuia să mi-o reţin".
Cartea, deşi a apărut în 2005, a devenit obiectul unui scandal abia în 2009, după ce Roman Polanski a fost arestat în Elveţia pentru că ar fi întreţinut, în trecut, relaţii sexuale cu o fată de 13 ani. Mitterand a ieşit public în apărarea regizorului şi a devenit astfel ţinta lui Marine Le Pen, fiica lui Jean-Marie Le Pen, care a citit la televiziunile franceze fragmente întregi din carte.
Mitterand nu a demisionat în urma scandalului, apărându-se că volumul e o combinaţie între autobiografie şi ficţiune. Ulterior şi preşedintele Nicolas Sarkozy şi-a susţinut ministrul şi a catalogat atacurile drept "patetice". Fost preşedinte al Israelului, judecat pentru viol Scandalurile sexuale nu sunt însă privite cu aceeaşi lejeritate prin alte părți ale lumii. Israelul, de exemplu, a fost zguduit la începutul acestui an de cazul fostului preşedinte Moshe Katsav, anchetat şi judecat pentru că ar fi violat o fostă angajată pe vremea când era ministru al turismului, în 1998. Alte două acuzaţii de hărţuire sexuală au fost adăugate, una dintre acestea fiind o presupusă faptă din timpul mandatului de preşedinte, între 2000 şi 2007. După ce o instanţă l-a condamnat la şapte ani de puşcărie pentru viol, Curtea Supremă din Israel a hotărât săptămâna aceasta că, pe durata recursului, fostul şef de stat nu va sta încarcerat.
În momentul citirii deciziei primei instanţe, cea care l-a condamnat la închisoare, Katsav, acum în vârstă de 65 de ani, a izbucnit în lacrimi. Şi a strigat către judecători: "E o minciună! Fetele ştiu că e o minciună!". EŞECURI AUTOHTONE
Scandaluri izolate cu politicieni români
Ceea ce părea a fi un scandal sexual autohton s-a dovedit a fi un bluf. La sfârşitul lunii martie 2011, instanţa i-a dat câştig de cauză Anei Birchall (PSD), în procesul intentat jurnalistului Iosif Buble. În toamna lui 2008, acesta postase un filmuleţ pe blogul personal, în care insinua că ar apărea Ana Birchall şi un alt politician în ipostaze intime. În mai 2009, izbucnea un alt scandal, însă de această dată era un singur personaj implicat: Paul Păcuraru, fost ministru al muncii, se filmase dezbrăcat în faţa calculatorului.