Seri de jazz în capitala operei

Clubul de jazz Porgy&Bess din Viena, unul dintre cele mai bune din Europa, se află la subsolul unei clădiri situate în apropierea sediului celebrei Opere.

În Viena ultimilor 20 de ani, între arii de operă şi ritmuri de vals s-a insinuat, calm, tenace şi sigur pe el, jazzul. În proximitatea unora dintre cele mai mari scene muzicale europene, cum sunt Opera condusă de timişoreanul Ioan Hollender ori Musik verein, de unde se transmite anual celebrul concert de Anul Nou, se află clubul Porgy&Bess, “nr. 1 în topul cluburilor de gen din Europa, dar nu spune asta..., sună arogant, nu?”, se sfieşte Christoph Huber, iniţiator şi şef al clubului.

Chiar dacă nu o spune el, ar spune-o sutele de muzicieni de jaz z care au cântat şi în cluburile din Amsterdam, Zurich, Copenhaga, Paris şi Koln şi care revin oricând la Porgy&Bess din Viena. Gen de nişă, dar cu mai mult public tânăr şi feminin   Până în urmă cu vreo doar două decenii, jazzul făcea oarecare carieră în Austria, însă doar “la ţară”. Christoph Huber a avut ambiţia de a aduce clubul din Viena în topul primelor cinci din Europa. De la 15.000 de spectatori pe an, în 1993, numărul acestora a crescut la o medie de 70.000 pe an, azi.

“Cincizeci de ani, barbă, burtă mare, de la bere, cam acesta era profilul ascultătorului de jazz în urmă cu câţiva ani”, râde Huber. Între timp, publicul s-a diversificat enorm, iar Austria a dat doi preşedinţi iubitori de jazz, pe Thomas Klestil (1992-2004), fost percuţionist, şi pe actualul preşedinte Heinz Fischer, un fan al genului. Jazzul ramane un gen de nişă, dar se bucură acum de tot mai mult public tânăr şi feminin, ceea ce în urmă cu câţiva ani era o raritate. Într-un subsol din sectorul 1   Situat la subsolul unei clădiri vechi din sectorul 1 al Vienei, pe Riemergasse 11, Porgy&Bess nu este o pivniţă în care se mai şi cântă, ţine să sublinieze Christoph Huber. “Pe locul unu vine scena din club, apoi barul. Pentru noi, muzica este o chestie serioasă, nu un element de distracţie într-o grotă afumată”.

Publicul are, desigur, la dispoziţie servicii de primă calitate şi o ofertă competitivă, dar nefericitul căruia îi trece prin cap să ciocnească cu halba de bere în timpul concertului îşi atrage câteva priviri nedumerite din partea celorlalţi spectatori. “Nu oferim nimic gen atmosferă disco, party, clubbing. Dar sâmbata şi duminica, după miezul nopţii, muzica pe care o programăm e mai populară”.

Huber spune că celebrul club pe care îl conduce este interesat să promoveze tendinţele actuale, inovaţia în jazz, muzica de acum, world music, muzica electronică. Clubul Porgy&Bess este cea mai bună rampă de lansare pentru muzica şi muzicienii din estul Europei. “Pe harta jazzului european erau, în urmă cu câţiva ani, prea multe pete albe. Datorită statutului de oraş al muzicii, dar şi datorită poziţiei geografice, noi putem să completăm această hartă. Despre jazzul românesc, de exemplu, nu se ştia mai nimic. Era cunoscut doar prin cei câţiva muzicieni emigranţi, cum ar fi Nicholas Simion. Acum, muzicienii români de jazz sunt nume de referinţă pentru publicul austriac”, mai spune Huber. Partener ICR   De aproape patru ani, Institutul Cultural Român Viena promovează jazzul românesc, întâlnirile între muzicieni români şi austrieci, concertele mari pe scena radiodifuziunii austriece. Clubul lui Huber s-a dovedit a fi cel mai bun partener, aşa încât anul acesta, în noiembrie, cea de-a treia ediţie a festivalului hotROMania va avea loc tot aici.

Va fi o ediţie extraordinară, cu muzicienii Alexandru Bălănescu, Marius Popp, Marian Petrescu, Lucian Ban şi Sanda Weigl, care vor concerta în trio, cvartet sau cvintet, cu sala plină. Pentru că aşa este la Porgy&Bess.

"Pe locul unu vine scena din club, apoi barul. Pentru noi, muzica este o chestie serioasă, nu un element de distracţie într-o grotă afumată."- Christoph Huber, şeful clubului Porgy&Bess

PROMOVARE   Strategie pentru atragerea românilor   Reprezentanţii Biroului de Turism Vienez au încheiat, săptămâna trecută, un turneu informativ în trei mari oraşe din ţară - Timişoara, Iaşi, Sibiu, cu scopul de a promova capitala austriacă mai puţin ca destinaţie de shopping şi mai mult ca destinaţie culturală şi de loisir. În discuţiile cu operatorii din ţară, vienezii s-au concentrat pe identificarea punctelor de interes pentru români.

Katharina Menegaldo, reprezentanta Biroului de Turism Vienez, a declarat că, în urma acestor întâlniri, autorităţile vor să pro pună o strategie aparte de abordare a turismului în capitala austriacă.

„Viena înseamnă o destinaţie turistică tot timpul anului, o atracaţie culturală permanentă, şi nu doar un loc unde să descoperi buticuri deosebite. Prezenţa noastră aici este, pe de o parte, motivată din a arăta aceste lucruri, iar pe de alta, ne-am propus să luăm pulsul interesului românilor pentru Viena, tocmai pentru a crea o strategie potrivită de oferte turistice pentru voi”, a spus Menegaldo.

Agenţii români au avut ocazia să-i cunoască pr operatori din Viena, prin intermediul cărora vor putea oferi excursii sau sejururui personalizate, acces cu discount în marile muzee ori posibilitatea de a ajunge la festivaluri şi spectacole. (Georgeta Petrovici)

* articol de Carmen Bendovski, director al Institutului Cultural Român din Viena