În anul 1874, Grădina Botanică a fost mutată de pe vechiul amplasament în centrul oraşului, pe terenurile palatului Vasile Suţu situate în faţa Universităţii.
În acelaşi an, instituţia a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi având la conducere pe remarcabilul profesor dr. Dimitrie Brândză", se menţionează pe site-ul Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză”, https://gradina-botanica.unibuc.ro.
Pentru colecţiile botanice şi bibliotecă, Dimitrie Brândză obţine o încăpere în clădirea Universităţii, unde îşi transportă biblioteca sa şi ierbarul personal, împreună cu colecţii aduse de la Iaşi, la care se adăugau ierbarul lui Hoffmann şi cel al doctorului Carol Davila, cel care înfiinţase primul Grădina botanică din cadrul Şcolii de medicină şi farmacie.
„Condiţiile improprii dezvoltării unei grădini botanice l-au determinat pe marele botanist să întreprindă numeroase demersuri pentru a obţine un teren adecvat reamenajării acestei instituţii, în conformitate cu misiunea pe care trebuia să şi-o îndeplinească.
În anul 1884 acţiunile sale au fost încununate de succes, alocându-se în baza decretului nr. 659 din 28 februarie terenul şi fondurile necesare.
Amenajarea noilor spaţii, care corespund amplasamentului actual al Grădinii Botanice, a presupus construirea şi popularea primelor sere (utilizând modelul serelor Grădinii Botanice din Liege), construirea Institutului Botanic în care au funcţionat, până la bombardamentul din 4 Aprilie 1944, disciplinele de Biologie vegetală, Herbarul şi Muzeul Botanic, ca şi efectuarea principalelor plantaţii de arbori şi arbuşti", se arată pe pe site-ul Grădinii Botanice.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric