Revoltele violente din nordul Kosovo, al căror bilanț de marți a adăugat peste 50 de civili și 30 de soldați NATO răniți, nu au lăsat o panoramă clară a regiunii. După un nou val de retorici belicoase din partea liderilor Serbiei și Kosovo, tot mai multe voci cred că escaladarea riscă să fie permanentă. Și asta tocmai când NATO, Statele Unite și Uniunea Europeană încearcă să stingă toate focarele de conflict din cauza războiului din Ucraina.
Albin Kurti și Aleksandar Vučić, prim-ministrul kosovar și, respectiv, președintele sârb, au avut ocazia, miercuri, să calmeze lucrurile. UE pusese pe masă posibilitatea unei întâlniri între cei doi la Bratislava pentru a aborda divergențele lor și a se reorienta asupra planului european de normalizare a relațiilor despre care se discută încă de anul trecut. Dar întâlnirea nu va avea loc. „Călătoria [lui Vučić] la Bratislava a fost anulată din cauza situației și nici măcar nu a fost luată în considerare întâlnirea”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului sârb pentru EL PERIÓDICO.
Realitatea este că, în criza din Kosovo, un teritoriu legat anterior de Serbia (și a cărui independență nu este recunoscută de Belgrad), crize multiple și eșecuri geostrategice vechi și noi se suprapun astăzi. Unele au un caracter global; altele sunt regionale. De exemplu, lupta dintre cei doi lideri naționaliști, Vučić și Kurti, a căror hotărâre i-a determinat recent să intervină în nordul Kosovo aproape fără a-și consulta aliații. Dar, pe lângă asta, există și nervozitatea liderului sârb, care suferă proteste continue împotriva lui în propria sa țară. Un moment de fragilitate pe care Kurti nu l-a ratat pentru a încerca să impună cu forța primarii albanezi aleși în nişte alegeri controversate și pe care sârbii kosovari le resping (au votat doar 3%), fapt care a fost declanșatorul revoltelor și a provocat condamnarea occidentală a inițiativei lor.
Fostul ministru al Afacerilor Externe al Kosovo, Petrit Selimi, o consideră rezultatul „mișcărilor tectonice” pe care le presupune războiul din Ucraina. „Prioritatea de astăzi a Occidentului este ca Balcanii să rămână stabili atâta timp cât amenințarea existențială este în Ucraina”, spune Selimi. Mesajele repetate, cu un ton foarte dur, transmise de SUA, Franța, Italia, Germania și Marea Britanie și UE, un grup de țări care în trecut a susținut larg Kosovo, merg în această direcție. Atât de mult încât au ajuns să avertizeze că orice „nouă acțiune unilaterală” va avea un „impact negativ” asupra relației cu ele. De asemenea, documente scurse recent de la Pentagonul SUA, precum și diverse surse independente, au dezvăluit că elementul de bază este războiul ruso-ucrainean. "Au dezvăluit că Serbia, o țară în care societatea este încă în mare parte pro-rusă, a început să vândă arme și muniție Ucrainei", argumentează Selimi, insistând că acest lucru coincide, totuși, cu poziția ambiguă pe care Belgradul o menține față de Rusia.
Probleme suferite de comunitatea sârbă din Kosovo
O problemă separată este zi de zi pe teren, suferită de comunitatea sârbă care trăiește în nordul Kosovo. Acolo sentimentul unei mari părți a populației este acela că sunt din nou victime ale jocurilor dintre Belgrad, Pristina și comunitatea internațională. "Dacă ei (SUA și UE) vor cu adevărat să rezolve acest conflict, de ce nu-i pedepsesc luând fonduri și ajutoare atunci când încalcă acordurile sau refuză să negocieze?", se plânge Miograd Milicević, analist la centrul Aktiv, cu sediul la Mitrovica. Mai mult, Milicević își subliniază disconfortul față de atitudinea Listei Srpska, un partid politic sârb kosovar (apropiat de Belgrad) care, potrivit lui, ar putea opri violența și nu a făcut-o. "Le știu numele și prenumele", explică el.
În acest climat incandescent, NATO a optat pentru o demonstrație de forță. După ce a anunțat, luni, o creștere a prezenței pe străzile mai multor orașe din nord, organizația a anunțat, marți, că va disloca trupe suplimentare din Forțele Operaționale de Rezervă (ORF), din cauza revoltelor recente. Acești soldați, a adăugat NATO, vor fi în număr de aproximativ 700 și pot fi la sol în mai puțin de șapte zile. "Este o măsură prudentă pentru a garanta că KFOR (misiunea din Kosovo) are capabilitățile de care are nevoie", a explicat organizația. La rândul lor, SUA au decis să pedepsească Kosovo prin anularea participării sale la exercițiul militar Defender 23. Și chiar mai mult. "Le-am cerut să ia măsuri imediate pentru o detensionare în nord. Dar nu ne-a răspuns. Din acest motiv, luăm în considerare care vor fi următoarele acțiuni", a avertizat ambasadorul SUA în Kosovo, Jeffrey Hovenier, potrivit Rador.