Iata, enumerate succint, regulile si procedurile incalcate: parlamentarii au impartit lista membrilor propusi pentru Consiliul de Administratie (CA) in doua liste, pe care le-au votat separat, desi Legea 41/1994 pretindea ca lista sa fie validata in intregul ei (art. 19, al. 5, unde se vorbeste in mod lipsit de echivoc de „o lista” si nu de mai multe); au facut in asa fel ca noul presedinte sa fie expresia vointei doar a unora dintre membrii CA (aflati pe prima lista), nesocotind astfel nu doar vointa acelor membri ai CA care la data desemnarii acestuia nu fusesera inca votati (pentru ca se aflau pe lista a doua), ci si termenul prevazut de lege pentru o evaluare cumpanita a propunerilor (art. 19, al. 7 coroborat cu al. 5); au ales presedintele SRTv inainte de votarea intregului Consiliu de Administratie, desi legea indica o succesiune inversa (art. 19, al. 7); in fine, plenul parlamentului a decis sa voteze prin buletine de vot, nu prin bile, asa cum prevede procedura legala (art. 19, al. 6).

Ca de obicei, legile noastre sunt exprimate intr-un limbaj confuz, criptic si lipsit de efectivitate. Ca atare, cu astutia lipsita de buna-credinta si istetimea pusa pe sofistica a juristilor interesati se va putea oricand argumenta ca nu s-a incalcat de fapt nicio procedura, iar litera legii (care e aliatul cel mai de pret al spiritelor false atunci cand e lipsita de limpezime) nu a fost deloc incalcata.

Prin urmare, in materie de decizii contrare bunului-simt se va putea afirma si „X” si „non-X” cu egal aplomb, ca de nenumarate ori pana acum. Dar ceea ce nu va putea justifica nimeni, desi pana acum nimeni nu a reactionat, a fost tratamentul inchizitorial la care a fost supus candidatul presedintelui Romaniei pentru functia de membru al CA al SRTv, Catalin Avramescu.

Catalin Avramescu este un tanar savant, autorul unei cercetari originale asupra legaturii dintre modul in care au fost reflectate societatile de canibali in Europa savanta a secolelor XVI-XVIII si geneza utopiilor politice progresiste, care a fost de curand inclusa in planul editorial al reputatei edituri Princeton University Press din Statele Unite.

Catalin Avramescu preda filozofia politica la Universitatea din Bucuresti si s-a remarcat in ultimul an ca un redutabil polemist, caracterizat prin soliditatea informatiei, promptitudinea citatului lamuritor, politetea acida a adresarii si curajul moral casant al interventiilor sale.

In special ultima trasatura de caracter a impresionat publicul asiduu talk-show-urilor politice. Infruntandu-si direct preopinentii, Catalin Avramescu si-a proclamat fara rest convingerile, in ciuda impopularitatii lor si a dificultatii de a o face de fata cu ei si in conditii de dialog fierbinte.

La noi, obiceiul este ca oamenii sa nu se infrunte direct, ci sa se barfeasca luxuriant pe la colturi si sa se luxeze eficace prin culise. Catalin Avramescu, deja concediat de la un important cotidian si cazut in dizgratia unui prestigios saptamanal de cultura, nu are niciun spate si nicio putere.

Are insa de partea lui, in orice disputa, forta argumentelor, avantajul culturii si implacabilitatea informatiei adecvate. E drept ca spiritul sau este uneori paradoxal si in cautare de sfidare argumentativa.

Dar trasatura de caracter care il semnaleaza ca pe un caracter este curajul sau moral: taria de a fi singur impotriva tuturor, impreuna cu forta morala de a spune oricui, in fata, tot ce gandeste despre el/ea – fara rest, complezenta ori facand rabat la principii in beneficiul circumstantei.

Or, la audierea lui Catalin Avramescu in fata Comisiilor de cultura si mass-media reunite ale parlamentului, s-a petrecut un lucru revoltator, care, din pacate, nu a starnit (inca) indignarea nimanui. In cele doua ore de audiere (toti ceilalti candidati la un loc au fost expediati in doar zece minute), in loc sa fie chestionat asupra chestiunilor de televiziune, Avramescu a fost interogat asupra convingerilor sale politice, fiindu-i anchetate pozitiile publice referitoare la lupta politica dintre cei 322 de parlamentari care au angajat parlamentul Romaniei in aventura suspendarii presedintelui (cum ne amintim, fara motive constitutionale) si presedintele insusi, care l-a nominalizat pentru CA.

In fata Comisiilor, Avramescu avea deja un dosar: parlamentarilor le fusesera distribuite copii dupa articolele impricinatului si stenograme ale emisiunilor TV unde acesta profesase opiniile incriminate de parlamentari.

Ceea ce mi se pare scandalos este ca parlamentarii membri ai Comisiilor reunite au facut din plierea la convingerile lor politice criteriul de validare al unei candidaturi propuse in mod explicit serviciului public. in mod deschis, majoritatea parlamentara a celor 322 continua sa promoveze spiritul politic partizan impotriva spiritului public interesat pus in slujba binelui comun.