Preşedintele Traian Băsescu pare în acest moment un om obosit, dezamăgit, care a scăpat complet situaţia politică din mână. Aproape că te miri de ce mai este încă demonizat de antene şi de realităţi, când atât el, cât şi singurul său vasal credincios, Emil Boc, fac o figură atât de ştearsă.
În prim-plan au trecut acum partidele, pedeleii şi uslaşii, cele două alianţe-colos făcute una după chipul şi asemănarea celeilalte. Ele sunt azi atât de asemănătoare, încât orice gând de reformă economică, politică sau morală a României ne este de la-nceput interzis. Ori rămân PDL şi maghiarii, ori vin PSD şi remorcile lor e totuna: Manda nu diferă de Tanda decât printr-o literă.
În astfel de situaţii de paritate în rău, oamenii vor de obicei schimbare: pe ăştia i-am văzut, hai să-i vedem şi pe ceilalţi. Probabil că dorinţa asta de figuri noi la guvernare va înclina balanţa la alegerile următoare. Dar beneficiul cetăţeanului nu va fi pe măsura cuvântului "schimbare". Dimpotrivă, vor pleca sătuii şi vor veni flămânzii. După atâţia ani de stat pe tuşă, pesediştii au o poftă de mâncare de lăcuste. Pe vremea lui Năstase nu le-a ieşit să-nfulece ţara cu totul: li s-a pus Băsescu în gât după ce înşfăcaseră deja Delta. Acum însă cu greu vor mai putea fi opriţi. Acum e greu cu der-die-das, dar va fi şi mai greu cu davai ceas, vorba nemuritorului Tănase... Dacă USL va câştiga viitoarele alegeri şi va decide preşedintele şi primul-ministru, vina morală va fi a actualei puteri, şi-n speţă a PDL-ului. Slăbiciunea lor, şi nu puterea celorlalţi va duce la pierderea alegerilor. De fapt, rareori opoziţia a fost mai confuză şi mai slabă. Şi Iliescu, şi Năstase au fost lideri incomparabil mai serioşi decât micul Titulescu cel cu bereta lui Che Guevara pe-o sprânceană. Aproape că şi Geoană, în simplitatea lui, era mai simpatic. PSD nu mai e formidabilul tanc sovietic de acum câţiva ani. Cât despre gadgeturile sale, bidonul paranoic şi motanul securist, ele sunt cantităţi neglijabile, tovarăşi de drum de care PSD-ul va scăpa uşor după alegeri.
În loc să profite de deruta morală a opoziţiei şi să mimeze măcar o faţă umană, PDL a ales să defileze cu o mască urâtă de buldog. Tot ce-a întreprins partidul acesta în ultima vreme a fost autoritar, arogant şi autarhic, dizgraţios până la urmă. Culminând cu sfidarea propriului electorat prin respingerea criteriilor de integritate şi-a celorlalte propuneri cu sens moral din noul statut al partidului. Ceea ce echivalează cu un refuz obstinat al reformării interne. Politicienii din acest partid decăzut şi pesedizat uită din nou, pentru a câta oară, că scopul politicii nu e câştigarea alegerilor, ci servirea comunităţii şi a cetăţeanului. Iar această uitare le va fi în cele din urmă fatală. Aşa cum e el acum, PDL nu merită să câştige alegerile viitoare.
Sunt de acord cu Ioana Ene (nu ştiu cine este, dacă e o ziaristă reală sau un pseudonim, dar analizele sale mi se par cele mai echilibrate şi mai credibile din spaţiul jurnalistic de câţiva ani încoace) că Vasile Blaga va câştiga alegerile în PDL, dar că acest lucru va slăbi partidul în loc să-l întărească. L-am votat pe Blaga la Primăria Capitalei şi am văzut atunci cum se comportă el în campaniile electorale: pe cât e de colţos între confraţi, pe-atât e de antipatic şi de slab în competiţia externă. Electoratul nu-l place şi n-are încredere în el. Distanţarea sa, pe de-o parte de Băsescu (spre care se duc de fapt fidelităţile celor ce votează PDL) şi de grupul reformist pe de alta - pe care l-a zdrobit cu brutalitate în dezbaterile despre statut - face din Blaga liderul grupului de interese din PDL, al oportuniştilor venali şi fără doctrină. Aşa încât el poate fi sigur că va puncta zero la capitolul imagine în alegerile viitoare.
Înfrânţi pe toate fronturile de greii partidului (căci nu li s-a făcut nici măcar concesia derogării de vechime la ocuparea unei poziţii în conducerea PDL), cei trei faimoşi reformatori, Monica Macovei, Sever Voinescu şi Cristian Preda sunt acum într-o poziţie foarte incomodă. Au rămas ultimii băsescieni într-un moment în care Băsescu nu-i mai poate ajuta, nici ei pe el. N-au nici o şansă să mai poată influenţa partidul pe termen scurt şi chiar mediu. PDL e un climat în care ei nu s-au putut integra, în care n-au fost niciodată decât o mică diversiune mediatică, o excentricitate intelectuală pe care partidul a tolerat- o cum poartă rinocerul pe spinare pasărea care-l caută de paraziţi. Ar fi timpul ca ei să-şi caute altă soartă politică.