O lege prin care guvernul taie alocaţiile complementare, care le revin familiilor cu venituri mici sau celor monoparentale, a trecut săptămâna aceasta de Senat prin adoptare tacită. Votul final îl va da Camera Deputaţilor, acolo unde guvernul are însă o majoritate confortabilă pentru a-şi impune tăierea.
Prin noua lege, guvernul înlocuieşte alocaţia complementară cu una "pentru susţinerea familiei", scăzând limita maximă de venit până la care se acorda de la 470 la 370 de lei.
O tăiere apare şi la cuantumul fiecărei alocaţii, executivul susţinând, în expunerea de motive a iniţiativei, că va sprijini în acest mod familiile cu veniturile cele mai mici. Astfel, o familie cu doi părinţi şi un venit lunar sub 200 de lei ar urma să primească 30 de lei pentru un copil, 60 pentru doi, 90 pentru trei şi 120 pentru patru sau mai mulţi. Dacă veniturile se încadrează între 200 şi 370 de lei lunar, alocaţia se reduce la 25 de lei pentru un copil, 50 pentru doi, 75 pentru trei şi 100 de lei pentru patru sau mai mulţi.
În cazul familiilor monoparentale, noul cuantum ar fi de 50 de lei pentru un copil, 100 pentru doi, 150 pentru trei şi 200 pentru patru dacă veniturile sunt sub 200 de lei şi respectiv 45 de lei, 90 de lei, 135 de lei şi 180 de lei dacă veniturile lunare se încadrează în limita 200-370 de lei. 98.000 de familii rămân fără bani Din cifrele guvernului rezultă că, în decembrie 2009, beneficiau de alocaţie complementară 782.000 de familii. După tăierea plafonului maxim de venit, numărul acestora ar urma însă să scadă la 684.000 pentru care guvernul intenţionează să plătească 462 de milioane de lei pe an, cu 19% mai puţin decât în 2010. Deşi legea a fost contestată în Senat, primind chiar raport de respingere în comisia de muncă, în final a fost adoptată tacit, prin depăşirea termenului de discutare a subiectului pe 30 noiembrie. Între timp, senatorii s-au războit pe legea educaţiei în varianta contrară celei avansate de guvernul Boc, tergiversând celelalte acte normative.