Managerul Spitalului Judeţean Constanţa, Dan Căpăţână, susţine că niciun spital din ţară, indiferent de mărime, nu are capacitatea de a gestiona situaţiile de criză de genul tragediei din clubul Colectiv. El crede că Strategia Naţională a dotării spitalelor trebuie regândită în funcţie de zona de risc în care se află, făcând referire la judeţul Constanţa, înconjurat de Petromidia, Centrala Nucleară de la Cernavodă, Baza Militară Mihail Kogălniceanu,”cu risc înalt de producere a accidentelor colective”.
Dan Căpăţână recunoaşte că secţia de Chirurgie Plastică şi Reparatorie are un compartiment cu doar opt paturi.” În general, secţiile de Arşi din România sunt dimensionate la un număr relativ mic de paturi pentru că adresabilitatea pe aceste afecţiuni nu este foarte mare, în mod obişnuit". În Bucureşti este o situaţie specială pentru că are mai multe spitale către care victimele de la Colectiv au putut fi evacuate. „Drept dovadă că nici Capitala nu are un singur spital cu capacitatea de a se prelua un număr atât de mare de răniţi care trebuie trataţi în secţii specializate”, constată, pentru EVZ, managerul Dan Căpăţână.
Constanţa trăieşte într-o zonă de risc !
„Dacă în Constanţa s-ar produce o asemenea tragedie, pacienţii cei mai gravi vor fi direcţionaţi către spitalelele cele mai apropiate, la Bucureşti”, spune medicul. Secţia de Arşi a spitalului judeţean nu are nici capacitatea şi nici dotarea pentru a trata arsurile extrem de grave, care acoperă suprafeţele importate de pe corp. Pe de altă parte, avertizează managerul, trăgând un semnal de alarmă, judeţul Constanţa trăieşte într-o zonă de risc, fiind înconjurată de obiective strategice importante. „Şi la un cutremur se poate întâmpla acelaşi lucru. Îţi vine un aflux foarte mare de pacienţi, într-un timp foarte scurt şi cu resurse limitate”.
Companiile private cu activitate riscantă să investească, alături de stat, în sănătate
Dan Căpăţână, crede că strategia naţională în privinţa dotarii spitalelor, în funcţie de zona de risc în care se află, ar trebui regândită. În afară de stat, în aceeaşi măsură, ar trebui să se implice, crede el, şi companiile private. „Avem aici Petromidia, avem Centrala Nucleară de la Cernavodă, Şantierul Naval Constanţa, Şantierul Daewoo Mangalia, ca să nu mai vorbesc de Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu. Deci avem multe zone cu risc înalt de a se produce astfel de accidente colective”. Un alt risc major îl reprezintă existenţa, pe litoral, a unui număr impresionant de cluburi de noapte.
Exerciţii de evacuare şi „cam atât”
În SUA, sau în Europa, orice companie mare care lucrează în industrii periculoase, în zona în care lucrează, investeşte în educaţie şi sănătate tocmai pentru că reprezintă un risc potenţial pentru zona respectivă. „Şi m-aş fi aşteptat ca Petromidia, Centrala Nucleară, toţi aceşti actori mari, să investească şi să spună- facem noi o secţie de arşi, de 10 paturi, ultramodernă. Pentru faptul că ei reprezentă un risc înalt şi noi, spitalul, suntem primii la care vor apela”, spune Dan Căpăţână. El mărturiseşte că în afara unor exerciţii de evacuare, anuale, împreună cu ISU, nu se iau alte măsuri, nu există planuri judeţene sau naţionale prin care secţiile de Arşi să fie dotate corespunzător