"Epoca" despăgubirilor la grămadă, pentru cei rămaşi fără locuinţe după calamităţi de acest fel, se apropie de sfârşit, anunţă Csaba David. Prioritare vor fi zonele în care pagubele vor fi mari.
Până la 15 iulie, tot românul trebuie să aibă poliţă de asigurare în caz de calamităţi naturale. Legea a venit după o serie de inundaţii devastatoare, care au golit, ani în şir, vistieria statului. Până în prezent, punerea în aplicare a documentului a fost amânată mereu, din "grijă" pentru buzunarul contribuabilului care şi-a ridicat casa în albia râului.
Directorul Apelor Române, Csaba David, vrea ca oamenii să înţeleagă un lucru: statul nu are bani pentru a apăra pe toată lumea de puhoaie. Prioritare vor fi zonele în care pagubele ar fi mai mari. Invocă şi un principiu: când ai mai mulţi copii, îi dai bani de facultate celui mai deştept, iar ceilalţi mănâncă "pâine cu untură".
EVZ: În 2006, autorităţile au început un amplu program pentru a afla zonele din România cele mai expuse la inundaţii. Când vom şti exact unde vor avea loc revărsări? Csaba David: S-a creat Axa 5 a Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu, special pentru lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, fapt care a dus la deblocarea programului de realizare a hărţilor inundaţiilor. Apoi, în noiembrie anul trecut, am depus proiecte care au fost acceptate de Bruxelles. Când s-a blocat programul, erau realizate doar 10% din lucrări, iar în prezent sunt realizate 30%. Avem termen până în martie 2013 să finalizăm tot proiectul, pe noua finanţare. La toate Direcţiile de Apă se lucrează pentru realizarea acestor hărţi. Prin Axa 5 POS Mediu sunt disponibili 45 de milioane de euro, bani destinaţi realizării hărţilor de inundaţii ale României.
Revărsările rapide ar putea crea probleme vara asta
Cum vor putea fi prevenite revărsările până în martie 2013? Păi, noi avem şi la ora actuală hărţi stabilite pe baza inundaţiilor istorice din fiecare localitate. Hărţile sunt bune, au o precizie de peste 90%.
Dacă aceste hărţi sunt bune, de ce trebuie să mai cheltuim 45 de milioane de euro ca să facem alte hărţi? Pentru că, în unele cazuri, acele inundaţii istorice depăşesc, să zicem, asigurarea cu 1%. Dar în multe cazuri sunt declarate istorice pentru că nu s-au mai întâmplat astfel de inundaţii maxime, ca cele trecute pe hărţi, ci mult mai mari. Acum, noi trebuie să fim 100% siguri unde se inundă. Să convingem şi să le arătăm tuturor celor care sunt în pericol că sunt importanţi şi doi centimetri de apă care îţi intră în casă. Că şi ăia creează daune.
Ştim unde ne inundăm? Pe baza actualelor hărţi, se ştie unde se va revărsa apa în funcţie de debit? România este bine organizată, pe bazine hidrografice. La fel ca Franţa. Nu vă pot spune pe fiecare judeţ, pentru că apa nu se opreşte la graniţele judeţelor.
Vor exista inundaţii în această vară? Din prognozele meteorologilor, nu vom avea inundaţii, dar fenomene de flash flood (inundaţii rapide – n.r.). Sunt tot mai dese şi nu pot fi prognozate decât înainte să aibă loc. Aceste fenomene ar putea crea probleme în această vară.
Ce se întâmplă cu locuinţele construite în zonele inundabile? O să mai dea statul bani pentru refacerea caselor inundate după termenul limită stabilit pentru 15 iulie? Eu zic că nu ar mai trebui să le dea celor care nu îşi fac o poliţă de asigurare. Oricum, primăriile sunt acoperite. Aici mă refer la cele care au un tabel cu semnăturile locuitorilor din zonele inundabile, prin care aceştia se angajează că nu vor cere despăgubiri de la stat, dacă li se inundă casa. E mai rentabil să muţi câteva case, decât să faci investiţii ca să protejezi împotriva inundaţiilor locuinţele construite în albia majoră a râurilor. În toată ţara trebuie să existe astfel de declaraţii. Există un ordin de ministru în care se precizează că aceste declaraţii trebuie încheiate.
De exemplu, la Rast s-au construit nişte case care stau şi acum goale, nu vor să stea în ele cei care au fost inundaţi. Spun că acolo unde s-au născut, acolo mor, sunt încăpăţânaţi. Ei stau pe vechea locaţie inundabilă. Noi am pus în siguranţă zonele, cel puţin acolo unde s-au produs inundaţiile. Din punctul meu de vedere, ei nu ar mai trebui să primească nici un leu de la stat.
Cine şi cum o să se stabilească ce localitate va fi protejată, având în vedere că nu o să fie bani ca să fie protejaţi toţi românii de inundaţii? Nu credeţi că se vor supăra cei care o să fie lăsaţi la urmă? Mai întâi vor fi puse în siguranţă marile aglomeraţii şi zonele industriale. Apoi, zonele micuţe. Dacă avem cinci copii, trebuie să vezi prioritar: dacă unul vrea să meargă la facultate, nu i-o plătesc? Mai bine mănâncă unul numai o pâine cu untură, dar celălat merge la facultate, că are viitor.
De unde bani să dinamităm toate podurile?
Cât de sigure sunt podurile?Debitele sunt subdimensionate, dar nu avem ce face. De unde bani să dinamităm toate podurile şi să facem altele?
Europenii au adoptat anul trecut o nouă directivă cu privire la inundaţii. Ce aduce nou această legislaţie?
Prima noutate este că s-au schimbat asigurările. Cu alte cuvinte, noile construcţii de apărare împotriva inundaţiilor vor fi mai înalte şi vor rezista la debite mai mari, adică vor fi mai sigure. După ce vom avea aceste hărţi, vom trece la elaborarea unor planuri de inventariere a lucrărilor care ar trebui făcute, pentru a combate inundaţiile, astfel ca România să fie protejată 100%. Normal că nu o să avem atâţia bani, şi atunci vom pune în siguranţă zonele unde s-ar putea crea cele mai mari pagube. Pentru că, după estimările noastre, fără un plan amănunţit, numai la eroziunea costieră ar fi nevoie de 400-500 milioane de euro. "La Rast s-au construit case care stau şi acum goale. Nu vor să stea în ele cei inundaţi. Spun că acolo unde s-au născut, acolo mor." CSABA DAVID, directorul Apelor Române
LUCRĂRI SCUMPE
Lupta cu eroziunea costieră: 5,6 milioane €
A existat un program prin care puteau fi accesaţi bani pentru reabilitarea zonei costiere. Programul european este valabil până în 2013. S-au accesat bani din acest program? Nu s-au accesat bani până în prezent. Acum vor fi accesaţi, pentru că Axa 5, pentru ape, a fost creată abia anul trecut. Această axă a fost creată pe ntru că eu am fost la domnul ministru al Mediului (Laszlo Borbely - n.r.) şi i-am zis că ar fi normal ca din Programul Opera ţional Sectorial Mediu să beneficieze de fonduri şi apele. M-am gândit la această soluţie, tocmai în ideea că nu aveam bani pentru a finaliza hărţile de inundaţii. Acum cinci ani a început realizarea acestor hărţi. Atunci, Guvernul a dat o hotărâre prin care s-au alocat numai o parte din bani, de aceea s-a blocat programul.
În zona de coastă mai există pericol de inundaţii?
Se află în derulare un master plan (plan general – n.r.), în valoare de 5,6 milioane de euro, care va fi gata în luna octombrie a acestui an. Se vor stabili astfel lucrările pe care va trebui să le derulăm, pentru a opri eroziunea costieră.
NEÎNCREDERE
Când digul se ridică repede, oamenii strâmbă din nas: "Sigur nu s-a respectat tehnologia"
Ce s-a întâmplat cu digul de la Săuceşti, localitate inundată anul trecut şi inspectată de Traian Băsescu? A fost reparat? Digul de la Săuceşti a fost refăcut, astfel încât să reziste la un debit mult mai mare. Şi să vă spun ceva: dacă lucrez bine şi repede, e bai. Au fost comentarii că numai într-o lună s-au făcut cinci kilometri de dig. S-a zis: "Cum se poate, sigur nu s-a respectat tehnologia...". Prostii.
Sunt sigure barajele din România? E nevoie de noi lacuri de acumulare, având în vedere că specialiştii prognozează că vom avea probleme cu apa? Cele existente sunt sigure. Ele se autorizează odată la şapte ani şi sunt monitorizate permanent. E nevoie de noi baraje. La orice proiect nou de studiu de fezabilitate, proiectantul este obligat să vină şi cu o variantă care prevede o acumulare permanentă sau una nepermanentă. Şi acest lucru va fi definitivat după ce vor fi gata hărţile de inundabilitate. Atunci, o să stabilim unde e mai rentabil să se construiască un baraj, decât să se refacă apărările de mal de la un an la altul, după viituri. Şi, după prognozele care sunt, va fi un an cu debite mici. Din punctul de vedere al gospodăririi apelor, aceste baraje sunt din ce în ce mai necesare, ca să putem asigura nevoia de apă.
La ora actuală, pe România, suntem la nivelul optim cu gradul de um plere a barajelor, dar în caz de secetă va trebui să suplimentăm debitul cursurilor de apă din aceste baraje. De exemplu, lucrările recente prevăd aceste acumulări. Se construieşte unul în amonte de Miercurea Ciuc. El a fost construit pentru că în amonte de oraş sunt trei pârâuri care au provocat inundaţii, din cauză că albiile acestora nu se mai pot lăţi.