Învăţământul profesional special va avea o durată de studiu de patru ani, mai mare decât cea a învăţământului profesional de masă, de trei ani, prevede un proiect de plan cadru publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale.
Durata de patru ani este determinată de faptul că, în cazul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, dezvoltarea de competenţe generale şi profesionale solicită mai mult timp pentru învăţare şi pentru exerciţii practice. Astfel, în clasa a IX-a se asigură pregătirea profesională de bază într-un domeniu de formare profesională, urmând ca în clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a să se asigure pregătirea profesională specifică unei anumite calificări profesionale. Proiectul prevede că pentru clasele/grupele cu elevi cu deficienţe motorii 50% din alocările orare pentru terapii specifice se acordă kinetoterapiei şi educaţiei psihomotorii. 'Elevii care nu pot desfăşura orele de educaţie fizică pot opta pentru alte activităţi fizice: cultură fizică medicală, educaţie psihomotorie şi alte activităţi fizice care contribuie la dezvoltarea acestora. Organizarea activităţilor de pregătire practică se realizează pe grupe cu efective de 4-6 elevi/coordonator', prevede proiectul MEN. În învăţământul profesional special se pot înscrie elevi cu cerinţe educaţionale speciale, care au absolvit clasa a VIII-a din învăţământul gimnazial special sau din învăţământul de masă. Înscrierea elevilor în învăţământul profesional special se face pe baza Certificatului de Orientare Şcolară şi Profesională emis de Comisia de Orientare Şcolară şi Profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE. Clasa a IX-a va avea în tot anul şcolar 1.242 de ore, incluzând terapiile specifice, clasa a X-a - 1.242 de ore, clasa a XI-a - 1.230 ore, şi clasa a XII-a - 1.170 de ore. Stagiul de pregătire practică se va desfăşura la operatorul economic/instituţia publică parteneră iar condiţiile în care stagiul de practică se desfăşoară în unitatea de învăţământ vor fi stabilite prin metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional.