Patru academicieni candidează la alegerile de mâine. Proiectele lor manageriale nu pot fi consultate, deşi instituţia este una de interes public.

Academicienii români îşi aleg mâine noul preşedinte, în cadrul Adunării Generale a membrilor Academiei. Patru aspiranţi la funcţie şi-au depus candidaturile la şefia forului: Răzvan Theodorescu, Ionel Haiduc - actualul preşedinte -, matematicianul Viorel Barbu, pre şe dintele filialei Iaşi a Academiei, şi Victor Voicu, secretar general în al doilea mandat al lui Eugen Simion, între 2002 şi 2006.

Victor Voicu, director al Centrului de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare şi şeful Catedrei de Farmacologie, Toxicologie şi Psihofarmacologie Clinică a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, este la a doua încercare, în 2006 concurând în al doilea tur cu Ionel Haiduc.

„Vor fi făcute publice după alegeri”

Deşi aceştia candidează la funcţia de preşedinte al unei instituţii de interes public, susţinută de la bugetul de stat, proiectele lor manageriale nu pot fi făcute publice.

Printre altele, se evită în acest fel dezbaterile pe marginea planurilor viitorului şef al uneia dintre cele mai importante instituţii din România. „N-au fost puse pe site, pentru că regulamentul prevede ca ele să fie făcute publice abia după alegeri, în revista «Academica». Mie, personal, îmi scapă considerentele acestei decizii, dar cred că s-a luat în calcul faptul că primii interesaţi să le vadă sunt membrii”, explică Păun Ion Otiman, secretarul general al Academiei. Proiectele au fost depuse până acum două săptămâni şi au fost trimise filialelor.

De această prevedere se arată surprins şi Victor Voicu. „Am un proiect de management pe care nu pot să-l fac public, pentru că aşa a decis conducerea Academiei. În mod normal, trebuia să fie pe site, să-l consulte toată lumea”, a subliniat acesta.

„Speculaţiile despre Roşia Montană sunt lipsite de sens”

Alegerile de mâine - când ar trebui să voteze 182 de membri titulari şi corespondenţi şi 26 de membri de onoare - au fost precedate de speculaţii, în special pe marginea candidaturii fostului ministru al culturii în guvernul Năstase, Răzvan Theodorescu, proaspăt demisionar din PSD.

Aducerea sa la conducerea forului a fost percepută ca o mişcare politică, menită să „nuanţeze”, pe viitor, poziţia Academiei în privinţa proiectului Roşia Montană. Haiduc, care s-a înscris în cursă pentru un nou mandat, s-a pronunţat ferm împotriva exploatării aurului din Munţii Apuseni în condiţiile impuse de investitorii străini.

Theodorescu consideră supo ziţia ca fiind „aberantă”. „Nu am absolut nicio legătură cu problema Roşia Montană, am spus clar că sunt împotriva distrugerii patrimoniului României, deci speculaţiile sunt lipsite de sens. E aberant să-ţi închipui că tocmai eu, care sunt unul dintre can didaţii cei mai critici la adresa puterii actuale, să pledez pentru asta! Dacă voi fi ales, va rămâne neschimbată poziţia actuală a Academiei”, spune fostul senator PSD. Recent, Theodorescu a luat o decizie controversată, aceea de a-l sprijini public pe Mircia Gutău, primarul oraşului Râmnicu-Vâlcea, condamnat pen tru luare de mită.

Planurile sale, dacă va fi ales, includ întărirea insti tutelor de cer cetare şi „vi zibilitate maximă”.

O avere impresionantă

Şefia forului e o poziţie-cheie, mai ales în condiţiile în care Academia Română are de gestionat un patrimoniu imens, care include terenuri şi clădiri. In stituţia are în plan un proiect rezidenţial pe două loturi de teren de 42 de hectare, respectiv 7 hectare, pe care le deţine în zona Mogoşoaia. Ar putea deveni, astfel, unul dintre cei mai mari proprietari de an sambluri imo biliare din ţară.

Academia a primit de la stat, pe 2010, circa 275 de milioane de lei, iar bugetul total ar trebui să depăşească 360 de milioane de lei, din care 33% venituri proprii. „Academia ar trebui să devină o sursă mai mare de venit, şi asta se poate face cu ajutorul patrimoniului existent. Probabil de anul viitor vom începe să câştigăm sume din recuperarea unor terenuri forestiere. Sunt multe proiecte de continuat, am început lucrări de reparaţii, o nouă Enciclopedie a României. Aş vrea să avem un buget satisfăcător, cel actual ne impune multe restricţii, şi la salarii şi la cercetare”, adaugă Ionel Haiduc, subliniind că a intrat din nou în cursă „la îndemnul mai multor colegi”.

Şanse importante are şi Viorel Barbu, unul dintre cei mai res pectaţi oameni de ştiinţă din Academie. „Nu candidez împotriva nimănui, vreau doar să fiu o opţiune pentru membrii Academiei”, spune Barbu, care a acceptat să-şi dezvăluie proiectul managerial. Printre punctele bifate de acesta se numără fructificarea averii Academiei, implicarea în dezbateri similare cele privind Roşia Montană, precum reforma învăţământului, delimitarea de celelalte „Academii” înfiinţate în ulti mii ani, pentru a evita confuziile, şi restructurarea aparatului tehnic.

„Nu am nicio legătură cu problema Roşia Montană, am spus clar că sunt împotriva distrugerii patrimoniului României.“, RĂZVAN THEODORESCU,candidat

STATUT

Reguli de vot

• Potrivit regulamentului, preşedintele Academiei Române este ales prin vot secret pentru un mandat de patru ani, putând fi reales o singură dată.
• Alegerile pot avea loc mâine cu o condiţie: să fie întrunit cvorumul.
• În sală ar trebui să fie prezenţi 105 membri pentru ca votarea să poată începe.
• Dacă nici unul dintre candidaţi nu obţine cel puţin două treimi din voturi, se organizează un al doilea tur de scrutin, iar cel care va obţine o majoritate simplă va fi desemnat câ ştigător.
• În momentul de faţă, Biroul Prezidiului Academiei este format din preşedintele Ionel Haiduc, vicepreşedinţii Dan Berindei, Marius Sala, Marius Iosifescu şi Florin Filip şi secretarul general Ion Păun Otiman.
• Alegerile pentru noii vicepreşedinţi vor avea loc pe 22 aprilie. În 2006, Ionel Haiduc a câştigat după un al doilea tur.