Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că punctul principal al ordinii de zi a şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) l-a constituit analiza noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 - 2024.
”Am condus astăzi şedinţa CSAT în care au fost abordate mai multe teme relevante pentru apărarea ţării şi securitatea naţională. Punctul central de pe ordinea de zi l-a constituit analiza noii strategii naționale de apărare a țării pentru perioada 2020-2024 și vreau să vă prezint mai multe aspecte legate de acest document esențial pentru siguranța cetățenilor și securitatea națională în ansamblu.
În primul rând, strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii și care a declanșat o criză economică profundă. În aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporește volatilitatea și impredictibilitatea, și așa deja accentuate, ale mediului de securitate internațional.
România a trebuit să facă față într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a crește capacitatea de gestionarea a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educațional, a asigurării serviciilor publice și mai ales în ceea ce privește creșterea rezilienței economice.
Noua strategie oferă răspunsuri la întrebările esențiale privind obiectivele noastre naționale prioritare pentru asigurarea securității României și a cetățenilor săi și arată ce avem de făcut pentru a le atinge. Politicile publice din domeniul securității naționale vor fi concepute și implementate, având ca beneficiar final cetățeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că trăiește într-un mediu sigur și să aibă încredere că instituțiile îl apără și îl protejează.
Strategia Națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024 operează cu același concept de securitate națională extinsă, introdus și definit în precedentul document. Pe lângă apărarea armată, înțeleasă în dublă calitate: de apărare națională și apărare colectivă, strategia vizează și alte dimensiuni, precum politica externă, ordinea publică, educația, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau securitatea cibernetică.
Am gândit această strategie ca pe un instrument care fundamentează o viziune și o direcție în materie de securitate națională, privind deopotrivă cetățeanul, societatea în ansamblul său și instituțiile statului. România este un stat care trebuie să își apără cetățenii oriunde s-ar afla ei, care le asigură securitatea, care le respectă drepturile și pune instituțiile publice în serviciul lor. Este totodată țara care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale.
Este o țară care știe să își protejeze patrimoniul, domeniile de excelență și care are ca priorități educația, sănătatea și siguranța cetățeanului. Nu în ultimul rând România este un stat care contribuie la menținerea securității colective, alături de partenerii ei și la promovarea democrației și libertății. Toate acestea presupun continuitate în angajamente și predictibilitate în acțiuni. În această construcție, este evident că Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și Uniunea Europeană sunt reafirmați ca piloni ai politicii noastre externe și de securitate.
Strategia națională de securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare și propune un management al problematicii de securitate națională, cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților. Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări”, a declarat Klaus Iohannis.