Secularism vs. catolicism în Franța Modernă. Republica Franceză în disputa cu Monarhia a dus la extrem acest conflict, cu repercusiuni până în zilele noastre
Evenimentul Istoric oferă în cel mai recent număr al său una dintre cele mai profunde și mai bine realizate analize ale disputei dintre Biserică și Republică în Franța secolelor XVIII-XX. Problema a revenit în discuție cu ocazia controversatei deschideri a Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024. Revista poate fi cumpărată de la chioșcurile de ziare, sau cumpărată fără taxe de livrare de pe edituradecarte.ro.
Franța, Biserica și Monarhia. Rolul Masoneriei
Biserica devenise în Franța secolului XVIII principala forță politică din Ancien Regime. Starea I era formată din reprezentații clerului. Abia apoi veneau nobilii și, evident, la urmă, veșnicii ignorați, țăranii și orășenii săraci. Stările Generale nu mai fuseseră convocate încă de la începutul secolului XVII, iar momentul revoluționar de la 1789 a făcut să explodeze situația.
Demantelarea rolului Bisericii o dată cu debarcarea și mai târziu execuția Regelui Ludovic al XVI-lea și a Mariei Antoinette a adus Republica, aceasta construindu-se pe principii seculare. Calendarul republican va fi unul numit după fenomene naturale, grupările girondină, iacobină vor avea momentele lor de glorie.
Răscoala din Vendeea, războaiele coaliției monarhiste europene anti-franceze, succesele de la Valmy și Fleurus, teroarea iacobină, Convenția Thermidoriană sunt realități dureroase dar care au subminat atât poziția Bisericii cât și a Monarhiei. Masoneria franceză se va situa pe poziții seculariste. Ulterior, din rândul luminilor sacre și noțiunilor masonice au fost eliminate referirile la Marele Arhitect al Universului și la Biblie. Grand Orient de France va fi declara iregular de către Marea Lojă Mamă a Lumii din Anglia.
Franța Republicii, provocarea Imperiilor, revenirea la monarhie
Desigur, secularismul din Franța are rădăcinile în disputa dintre catolici și hughenoți cu secole în urmă. În secolul XVII, regele Henric al IV-șea spusese „Paris vaut-il-bien une messe”. Numai că ulterior, francezii n-au mai fost atât de concesivi cu Biserica. Imperiul lui Napoleon I, restaurația scurtă a Bourbonilor au adâncit conflictul. Nici Monarhia din Iulie și nici Al Doilea Imperiu cu un scurt intermezzo republican al lui Ludovic Napoleon Bonaparte n-a rezolvat problemele.
Restaurarea Republicii
Căderea celui de Al Doilea Imperiu, capotarea Franței ca urmare a Războiului Franco-Prusian din 1870 au făcut ca Republica să revină în drepturi. Nici măcar Philppe Petain, al cărui sistem ideologic, petainismul revigorase valorile agreate și de monarhie, nu a îndrăznit să treacă limita. Munca și Patria lui Petain înlocuiseră Libertatea Egalitatea Fraternitatea, dar Biserica pierduse partida.
Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris din vara acestui an n-a făcut decât să arate că adepții gândirii libere non-creștine au încercat să mai dea o lovitură gândirii creștine, bazate pe toleranță, dragoste, un cult pentru artă și un scut pentru cultură.
Sursa foto: Arhivă