SRI l-a amendat pe Robert Neagoe, fostul sef al Directiei Juridice din Oficiul Privatizarii, pentru ca nu a impiedicat scurgerile de informatii, iar ORNISS i-a inchis usa la documentele secrete.
Autoritatile ar fi putut lua masuri inca din 2004 impotriva scurgerilor de informatii care au zguduit recent Ministerul Industriilor in cazul marilor privatizari. SRI a tras atunci un semnal de alrma, neluat in seama de mai marii ministerului.
Robert Neagoe - fostul sef al Directiei Juridice din Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), anchetat in dosarul de tradare si spionaj - a favorizat, potrivit serviciilor secrete, scurgerile de informatii din institutie. Incredibil, acest lucru a fost certificat inca de acum doi ani printr-o sentinta judecatoreasca.
SRI si Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (ORNISS) i-au interzis lui Neagoe accesul la informatii secrete in urma unor controale. Neagoe reprezinta un caz unic in administratia publica: desi era seful Structurii de Securitate din Oficiul Privatizarii, acesta nu a primit certificat de acces la informatiile secrete ale statului, iar SRI l-a declarat incompatibil cu aceasta calitate.
Surprinzator, totii sefii sai au inchis ochii la aceasta situatie. Fostii ministri Dan Ioan Popescu, Codrut Seres, dar si fosti si actuali sefi ai OPSPI - Constantin Nedelcu, Dorinel Mucea si Mihai Catuneanu - l-au pastrat in functie. Neglijenta sau complicitate?
Paznic la secretele privatizarii Robert Neagoe, doctorandul premierului de la acea vreme, Adrian Nastase, era in 2004 seful Structurii de Securitate din Oficiul Privatizarii si directorul Directiei Juridice. Secretele tuturor marilor privatizari erau, teoretic, pazite de Neagoe.
OPSPI este institutia care a avut pe mana cele mai importante societati de stat scoase la privatizare: Petrom, Distrigaz, Electrica, Romgaz si industria de armament.
SRI si ORNISS, cele doua institutii care gestioneaza accesul la documentele secrete, au refuzat sa-i dea acces lui Neagoe, tocmai seful structurii de securitate, la secretele privatizarii.
Primul control al SRI
Martie 2004. Un control inopinat al unor ofiteri ai Serviciului Roman de Informatii la sediul Oficiului Privatizarii scoate la inveala fapte de o gravitate ingrijoratoare: secretele privatizarii erau vraiste.
Oricine putea avea acces la ele, potrivit actelor aflate la Judecatoria Sectorului 1. Din raportul SRI atasat la dosar reiese ca "biroul special pentru evidenta, pastrarea, procesarea, manipularea, transportul si transmiterea informatiilor secretizate era amplasat fara marcarea zonei de securitate", potrivit legii.
La fel de grav, cheile de la spatiul unde erau containerele cu toate secretele marilor privatizari din industrie nu erau predate si asigurate conform normelor. Ofiterii SRI au descoperit ca la camera cu secrete nu erau gratii, geamurile nu erau protejate impotriva ascultarilor de la distanta si era situata intr-o zona unde accesul se facea pe mai multe culoare din minister.
Zona documentelor secrete nu avea nici macar un filtru de paza pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate. Fara ezitari, ofiterii SRI ii dau avertisment lui Neagoe si ii pun in vedere sa remedieze deficientele.
Al doilea control al SRI
Octombrie 2004. SRI trimite din nou un control-fulger la OPSPI pentru a verifica daca Neagoe a luat masurile legale pentru impiedicarea scurgerilor de informatii. Concluziile sunt clare: seful Structurii de Securitate nu a remediat deficientele. SRI ii aplica si o amenda de 25 de milioane de lei vechi, pe care acesta nu e dispus sa o achite.
Doua saptamani mai tarziu, Neagoe contraataca. El depune o plangere impotriva SRI la Judecatoria Sectorului 1, in care se lamenteaza ca serviciul de informatii a comis un abuz, ca procesul-verbal nu este semnat pe toate paginile, ca nu sunt identificate deficientele, ci doar articolele presupus incalcate.
Pe scurt, Neagoe invoca diverse chichite juridice legate de forma situatiei si nu de fond. Demersul sau e activ sustinut de catre Dorinel Mucea - seful Oficiului in acea perioada - care, in numele OPSPI, depune si el o plangere impotriva SRI.
Decizia Judecatoriei Sectorului 1, il transforma pe Robert Neagoe in primul functionar declarat neglijent cu secretele statului. In contextul acuzatiilor recente aduse lui Neagoe, cazul se poate transforma intr-unul de neglijenta cu premeditare.
In sentinta sunt respinse plangerile lui Neagoe si ale lui Mucea, dandu-se dreptate SRI. Hotararea judecatoreasca mai certifica si faptul ca Mucea a implicat institutia intr-un proces in care nu avea calitate procesuala.
Neagoe contraataca din nou prin recurs. De asta-data cu sprijinul noului director al Oficiului Privatizarii, Mihai Catuneanu. Justitia da dreptate din nou SRI in procesul cu Neagoe si cu OPSPI.
Interzis la ORNISS Neagoe: "Nu e ce scrie acolo" Robert Neagoe a stat de vorba pentru cateva minute cu EVZ despre procesul pe care l-a intentat SRI: "Nu este ceea ce credeti, ce scrie acolo. Acum sunt bolnav si nu va pot raspunde", ne-a precizat Neagoe. Initial, acesta a fost de acord sa se intalneasca cu reporterii EVZ.
Ulterior nu a mai fost disponibil. Biroul de presa al Oficiului Informatiilor Secrete de Stat ne-a confirmat ca fostului sef al structurii de securitate nu i s-a dat certificat ORNISS.
"ORNISS a transmis institutiei solicitante, respectiv OPSPI, decizia de avizare negativa a accesului la informatii clasificate pentru persoana sus-mentionata (n.r. - Robert Neagoe), deoarece, urmare a verificarilor de securitate efectuate de autoritatea competenta (n.r. - Serviciul Roman de Informatii), au fost evidentiate incompatibilitati privind accesul acestei persoane la astfel de informatii", se precizeaza in raspunsul primit de la ORNISS.
La intrebarea daca Robert Neagoe mai avea dreptul sa fie ditamai seful Directiei Juridice, care aviza marile privatizari, dupa ce i s-a refuzat accesul la secretele OPSPI, ORNISS ne-a precizat ca "aceasta era posibil in masura in care atributiile de director al Directiei Juridice a OPSPI nu presupuneau, in mod nemijlocit, accesul la informatii clasificate". Implicarea lui Neagoe Afacerea de spionaj "Credit Suisse - Mucea" Parchetul General a demarat urmarirea penala impotriva lui Robert Neagoe in dosarul "Tradare si spionaj". Infractiunile de care este acuzat sunt afilierea la un grup de criminalitate organizata, spionaj si tradare prin transmitere de secrete.
De remarcat este faptul ca Robert Neagoe e singurul acuzat din acest dosar aflat in libertate. Aceasta s-ar datora "sinceritatii" totale a acestuia in fata procurorilor. La doua saptamani dupa declansarea urmaririi penale, Neagoe a fost demis de la OPSPI.
Din rezolutia procurorilor reiese ca Neagoe a actionat in interesul lui Liviu Luca, seful Petromservice, care dorea sa promoveze o hotarare de guvern in avantajul sau. Neagoe s-ar fi intalnit cu Stamen Stantchev "in afara cadrului oficial, la o cafenea din apropierea MEC" pentru a discuta strategia de sprijinire a gruparii CSFB-PAS Petrom.
Capii grupului de crima organizata indicati de Parchetul General sunt Stamen Stantchev (consultant al societatii Credit Suisse First Boston), Dorinel Mucea (fost director adjunct la OPSPI) si Radu Donciu (fost consilier al Ministrului Telecomunicatiilor). Vineri, procurorul Nastasiu a extins acuzatiile in cazul lui Vadim Don Benyatov si pentru subminarea economiei nationale.
In afacerea de spionaj "Credit Suisse - Mucea" mai sunt luati in vizor si ministrii Codrut Seres si Zsolt Naghy. Seres este primul inalt oficial roman din istoria postdecembrista pus sub acuzare pentru tradare. Potrivit achetatorilor, Seres se comporta ca un subordonat al consultantului CSFB Stamen Stantchev.
De altfel, din inregistrarile telefonice, procurorii au concluzionat ca relatiile dintre cei doi depaseau cu mult cadrul oficial, Seres netinand cont de confidentialitatea informatiilor pe care le gestiona.
AVEREA LA SECRET
Acuzat de tradare, dar miliardar EVZ a dezvaluit inca de acum o jumatate de an ca Robert Neagoe este cel mai bine platit slujbas la stat: in jur de 10.000 de euro pe luna. Potrivit declaratiei de avere pentru anul 2005, Neagoe a avut venituri de la stat de 2,4 miliarde lei vechi, adica aproximativ 70.000 de euro. In anul 2006, potrivit calculelor EVZ, acesta si-a sporit veniturile cu minimum 30.000 de euro.
Banii lui Neagoe provin din salariul de la OPSPI, de la comisiile de privatizare si din consiliile de administratie la care a luat parte. Acesta a fost membru in consiliile de administratie ale mai multor societati de stat: Avioane Craiova, Electrica SA, Petrom SA, Distrigaz Sud, Oltchim, Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Craiova.
Din verificarile EVZ, Neagoe nu si-a actualizat declaratia de avere pe 2006. De altfel, CV-ul sau este tinut la secret de conducerea OPSPI, care refuza sa-l puna la dispozitia presei de mai bine de sase luni.
Neagoe este, de patru ani, doctorandul fostului premier Adrian Nastase, cu care studiaza stiintele juridice. Sotia lui Robert Neagoe este Monalisa Neagoe, presedintele Tribunalului Bucuresti. Nici aceasta nu a completat in propria declaratie de avere venitul sotului sau pe anii 2005 si 2006.
PARTENERI LUI MUCEA
Oamenii din spatele marilor privatizari
In afara de protectia oferita lui Robert Neagoe, fostul si actualul sef al OPSPI, Dorinel Mucea (foto) si Mihai Catuneanu, mai au un punct comun: Fondul Romano- American de Investitii (FRAI), o firma-fundatie a Congresului Statelor Unite, finantata initial cu bani de la bugetul SUA.
Dorinel Mucea a fost asociat cu FRAI in societatea TEC Miaco SA timp de sase ani, intre anii 1998-2004. Mihai Catuneanu a fost director la FRAI intre anii 2000 si 2005.
Pe statul de plata la FRAI s-au mai aflat Theodor Stolojan, fost consilier prezidential, si Florin Georgescu, viceguvernator al BNR. Fundatia Congresului american are si ea cateva lucruri in comun cu Oficiul Privatizarii datorita obiectului sau de activitate: promovarea capitalismului si a economiei de piata.
Benyatov, tarul privatizarilor FRAI, a fost angajat de mari companii de consultanta internationale, printre care si Credit Suisse First Boston (CSFB), sa le dea sfaturi la privatizarea mai multor societati romanesti de stat, aflate in portofoliul OPSPI.
Societatile care au fost sau urmeaza sa fie privatizate au fost evaluate la peste un miliard de euro. Din aceasta activitate, FRAI a incasat comisioane fixe si variabile. Potrivit unui interviu publicat de agentia de presa NewsIn, Vadim Don Benyatov a fost liderul consortiului CSFB-FRAI.
FRAI a acordat sau a fost selectat pentru activitati de consultanta, in timpul guvernului Adrian Nastase, pentru privatizarea societatilor Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, CEC si a complexurilor energetice Turceni, Rovinari si Craiova. Sub guvernul Tariceanu a fost implicata selectia pentru procesul de privatizare al Romgaz (deocamdata oprit), Electrica - Transilvania Nord, Transilvania Sud si Muntenia Nord.