Cea mai fascinantă pădure din Delta Dunării, Letea, populată de cunoscuții cai sălbatici, care atrag anual mii de turiști, se confruntă cu o secetă prelungită ce nu a fost luată în calcul de autorități când au decis împrejmuirea cu un gard metalic a zonei strict protejate. Sechestrate practic în perimetru, animalele se usucă pe picioare pentru că nu pot trece de gardul care le împiedică să ajungă la Dunăre pentru a se adăpa.

Pădurea Letea, ca și celelalte zone din Deltă, se află în administrarea Rezervației Biosferei Delta Dunării, iar obligația instituției este de a prezerva echilibrul fragil între ceea ce înseamnă biodiversitate și latura socio economică a Deltei.

Numai că, în pădurea Letea mai apare un actor, Romsilva, care gestionează fondul forestier din județul Tulcea. În urmă cu câteva luni, Romsilva a reîmpădurit zona de lângă pădurea Letea, pe o suprafață de 50 de hectare, cu puiet de plop alb. Și pentru ca puieții să nu fie distruși de caii sălbatici sau de căprioarele din pădurea Letea, Direcția Silvică a împrejmuit zona, provizoriu, cu un gard metalic.

„Bineînțeles că la momentul respectiv lucrurile nu au fost foarte bine gândite de Direcția Silvică, pentru că a creat o fragmentare nenaturală a zonei, care pe o perioadă de termen mediu va crea mari probleme în Rezervație în rândul cailor, în special vizavi de lipsa surselor de apă”, a declarat, pentru EVZ, Cătălin Țibuleac, guvernatorul Rezervației Delta Dunării, numit recent în funcție.

E nevoie de măsuri urgente

Rezervația Biosferei Delta Dunării încearcă acum, până nu e prea târziu, să găsească o soluție pentru protejarea animalelor sălbatice din pădurea Letea.

„Am avut o discuție, s-a implicat și prefectura Tulcea, Direcția Silvică. Am făcut o evaluare pe teren. Soluția este de a construi, prin gard, niște breșe de trecere dinspre zona de pădure către canalul Suliman care este canal la Dunării”, explică guvernatorul. „Aici nu este vorba doar de cai, e vorba de toate animalele pădurii. Adică putem avea o arie stric protejată, dar nu putem avea o arie strict protejată fără animale”, spune Kuki Bărbuceanu de la Fundația Vier Pfoten România, care atenționează că dacă în două săptămâni nu se iau măsuri, animalele vor începe să moară.

 „Se usucă pe picioare”

Cei mai mulți localnici dintre localnicii din Letea trăiesc de pe urma turiștilor, care străbat cale lungă, pe Dunăre, pentru a vedea caii sălbatici din pădure. O plimbare cu căruța costă 20 de lei de persoană.

„Caii sunt principala atracție a turiștilor. Și dacă dispar și caii din cauza șacalilor și a lipsei de apă s-ar putea să nu ne mai vină turiști. Au fost peste 2.000 de cai, acum sunt 700-800, aproximativ. Așa secetă nu a mai fost de zeci de ani. Caii se usucă pe picioare”, își arată, Costică Canareica, îngrijorarea.

Bărbatul, tatăl a trei copii, crede că „s-a făcut o mare prostie cu gardul între Letea și Periprava, în care caii nu au acces către apă, și nici căprioarele sau mistreții care au mai rămas”. El îi explică guvernatorului Rezervației Delta Dunării că toate bălțile din pădurea Letea au secat, iar „gardul este cea mai mare prostie” a autorităților din Tulcea. Și, la fața locului, guvernatorul și reprezentanții Romsilva convin efectuarea, în cel mult o săptămână, a acelor breșe controlate în gardul despărțitor.

O pădure de poveste

Pădurea Letea, care are o suprafață de aproape 3.000 de metri pătrați, este cea mai veche rezervație naturală din România.

Pe lângă dune, copaci contorsionați, liane, stejari seculari, turiștii vin să admire caii sălbatici. Se spune că aceste cabaline ar fi existat în zonă încă de acum 700 de ani după marea migrație a tătarilor. Caii au devenit însă atracție turistică după scandalul din 2011, când fundația Vier Pfoten a întors din drum două transporturi de cai, care urmau să fie vânduți, de proprietarii din Letea, în Harghita. „Condițiile de transport de atunci au fost defectuoase, caii au fost aduși înapoi și ăsta a fost, cumva, un brand neplătit de cei de aici.

A fost o șansă, că așa a aflat lumea de caii din Letea și de pădure și de atunci totul este în regulă. Zona s-a dezvoltat, în afară de cai, turiștii vizitează casele specifice, precum și punctele gastronomice cu mâncăruri delicioase pe bază de pește”, se laudă primarul comunei CA Roseti, Ghiocel Pindic.