Debitul scăzut al Dunării duce la o producţie mai scăzută a energiei hidro, cea mai ieftină din România, şi la creşterea consumului de energie obţinută din cărbuni, cea mai scump.
„Debitul Dunării este cu 50% mai scăzut decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi la debitele râurilor interioare, mult sub debitele medii anuale”, a declarat Remus Borza, administrator Hidroelectrica, potrivit Digi24.
În plus, gradul de umplere al lacurilor de acumulare este cu 25% mai mic decât anul trecut. Hidroelectrica face acum eforturi pentru a nu intra pe pierdere din cauza scăderii semnificative a producţiei.
Acum, peste 30% din energia livrată la naţional provine din termocentrale. Preţul de producţie este însă aproape dublu decât în cazul Hidroelectrica, ceea ce se va vedea pe facturi. Situaţia ar putea deveni chiar mai gravă dacă seceta se va prelungi. Centrala nucleară de la Cernavodă are nevoie de un anumit nivel al debitului Dunării pentru a putea răci eficient reactoarele.
„În principiu, activitatea centralei de la Cernavodă poate fi afectată de nivelul Dunării”, a declarat Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica.
În trecut, au existat cazuri în care centrala a fost obligată să-şi oprească activitatea din cauza secetei.