Anul 2015 va rămâne cu siguranță în istoria neagră a agriculturii românești. O secetă așa cum vezi o dată la 50 de ani, care afectează milioane de hectare
Pământul e pârjolit de secetă de aproape cinci luni, când au căzut ultimele ploi „serioase”, spun fermierii. În lipsa irigațiilor, plantele cad din picioare, uscate de arșiță. Pagubele estimate la nivel național au atins deja valori impresionante.
Potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, în prezent există peste un milion de hectare afectate. O informare recentă a Ministerului Agriculturii, când însă nu fuseseră colectate toate datele, indica un număr de 866.922 de ha distruse de lipsa apei, la nivel național. Ca valoare, pagubele estimate urcă la aproximativ trei miliarde de euro. Cifra exactă este însă în curs de evaluare la nivelul fiecărui județ lovit de secetă. „Situația ar trebui să fie tratată de Guvern ca o problemă de siguranţă naţională”, spune Baciu.
Impact și asupra recoltei de fructe
Nu numai plantele sunt afectate, ci toate vietățile a căror viață depinde de acestea. Albinele au încetat să mai zboare și nu au mai polenizat florile, astfel că nu s-au mai făcut fructe. Dezastrul a cuprins exploatațiile agricole din toată țara. Cele mai afectate sunt 14 județe.
Moldovenii își vând vitele
Cele mai afectate suprafețe se găsesc în județele: Galați, Botoșani, Vaslui, Iași, Argeș, Bacău, Neamț, Suceava, Vrancea, Bihor, Sălaj, Constanța, Teleorman și Olt. „Este posibil ca seceta existentă să diminueze producțiile, în comparație cu ceea ce s-a realizat în anul 2014, care a fost unul de excepție din acest punct de vedere”, arată oficialii Ministerului Agriculturii. Singurele zone din țară neafectate de secetă sunt Transilvania și vestul Munteniei.
În Moldova, majoritatea județelor au culturi distruse în totalitate. Agricultorii se plâng că țarinele lor s-au transformat în bolovani de pământ tari ca piatra, prin care lama plugului nu trece. În niciuna din lunile de vară nu a fost atinsă cota medie de umiditate în sol. Culturile de soia, porumb și floarea soarelui au fost aproape în întregime arse de soarele puternic. Pe plantele de porumb știuleții s-au format seci, fără boabe. În județul Bacău crescătorii de animale se plâng că dealurile sunt uscate, iar vitele nu mai au ce să mănânce. Iarba pe care au strâns-o în primăvară, ca provizie de iarnă, sunt nevoiți să o folosească acum. În anumite zone fermierii au ajuns să își vândă animalele din ogradă, la abator, pentru că nu mai au ce să le dea de mâncare.
Se discută despre intervenția statului
Acordarea de despăgubiri pentru pagubele provocate fermierilor de fenomene meteo nefavorabile nu este încă un domeniu reglementat, având în vedere că Legea nr. 381/2002 a fost abrogată în anul 2010. De trei ani, pentru a veni în sprijinul producătorilor agricoli, la inițiativa MADR, prin hotărâri ale Guvernului, au fost instituite scheme compensatorii de sprijin, prin ajutoare de minimis. Pentru situația actuală sunt prevăzute anumite măsuri compensatorii, de exemplu reducerea impozitelor datorate, în cazul înregistrării de pierderi de peste 30 % din suprafețele destinate producției agricole, conform Codului Fiscal.
Reprezentanţii asociaţiilor producătorilor agricoli din România vor analiza, luni, la Ministerul Agriculturii, efectele secetei şi principalele soluţii pentru diminuarea pagubelor, a spus Florentin Bercu, președintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, scrie Agerpres. Federația a solicitat, la finele lunii iulie, Ministerului Agriculturii sprijin în instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru pierderile cauzate de condiţii climatice nefavorabile din anul 2015.
Apă cu porția în satele din Hunedoara
Din cauza secetei, în unele sate din județul Hunedoara, apa este adusă cu cisterna, la intervale de timp regulate. Aproape 2.000 de familii sunt afectate. În ultimele săptămâni, pompierii de la ISU Hunedoara au fost nevoiți să facă zeci de transporturi de apă potabilă cu cisterne, în mai multe localități din județ. Ei au adus apă potabilă inclusiv la periferiile orașelor Brad și Deva, în zone neconectate la rețea. În plus, în anumite localități, reprezentanții Apa Prod Hunedoara, principalul operator al serviciilor de apă și canalizare din județ, au limitat furnizarea apei, după un anume program, adică dimineața și seara. Astfel de măsuri afectează localitățile Dobra, Gelmar, Aurel Vlaicu și Buceț. Situația este similară în localități din județele Iași, Argeș, Satu Mare sau Dâmbovița.
Pepeni cu 30% mai puțini în „patria lubeniței” din Banat
În județul Timiș, la Gottlob, în „patria lubeniței”, cultivatorii au rămas fără pepeni. Oamenii se plâng că au, anul acesta, o recoltă mai slabă cu cel puțin 30% față de anul trecut, an care, oricum, nu a fost unul excepțional. Problemele au apărut din cauza caniculei. Aici nu s-a pus problema că plantele nu ar fi avut apă, căci, chiar dacă a fost secetă, terenurile cultivate cu pepeni la Gottlob sunt irigate. Florile pepenilor nu au mai fost însă polenizate, deoarece, la 40 de grade Celsius sau mai mult, albinele nu au mai ieșit din stupi în căutare de polen. Agricultorii povestesc cum au evoluat lucrurile. „A fost pur și simplu prea cald. A fost atât de cald încât nu a mai rodit lubenița. Noi, de obicei, într-un sezon, avem trei roduri, pepenii se coc primii imediat după 1 iulie, și apoi, pe rând, până pe 15 septembrie. Anul acesta, din cauza caniculei, am avut sezon de lubeniță trei săptămâni și gata. A fost așa de cald încât albinele nu au mai ieșit din stupi și nu au mai fost polenizate florile, astfel că nu s-au mai putut face pepenii din celelalte două roduri. Plantele sunt fără rod. Eu pe 9 iulie am cules primii pepeni și la finele lunii deja nu mai aveam ce culege”, a declarat inginerul Ioan Oană, cultivator de pepeni în Gottlob. La Gottlob, în Timiș, unul din 10 localnici cultivă lubeniță, suprafața totală fiind de aproximativ 300 de hectare.
FOTO: Florile pepenilor nu au mai fost însă polenizate, deoarece, la 40 de grade Celsius sau mai mult, albinele nu au mai ieșit din stupi în căutare de polen.