Structura balanţei comerciale, dar şi nevoia de bani a străinilor din România pun mai degrabă presiune pe scăderea monedei naţionale în faţa euro.
Leul a trecut de o săptămână cu minime istorice în raport cu euro pentru a se stabiliza la cota 4,44 lei/euro, după o revenire extrem de firavă. Între maximul istoric, atins miercurea trecută, şi cotaţia de vineri, este doar o diferenţă de 0,4 bani. Vestea proastă este că analiştii se aşteaptă ca leul să scadă în continuare.
Structura pieţei monetare, dar şi criza zonei euro determină jucătorii să renunţe mai degrabă la leu decât să îl cumpere. Pe de o parte, balanţa comercială dezechilibrată în favoarea importatorilor conduce la o cerere mai mare de euro decât de lei. Importatorii au nevoie de valută pentru onorarea contractelor.
În plus, necesarul de lichiditate al companiilor determină multinaţionalele de la noi să facă "export de valută" către pieţele mamă, pentru a îşi consolida acolo bilanţurile. Banii pleacă din România
La prezentarea celui mai recent raport despre inflaţie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că, din cauza problemelor externe, fluxurile de capital au început să circule din România în afară, situaţie contrară celei de la începutul anului 2011, când banii veneau în România.
"Nu se observă tranzacţii speculative pe leu pe piaţa monetară. Avem de-a face cu ordine comerciale şi cu repatrieri de capitaluri", a spus pentru EVZ un dealer din piaţă.
Dacă la începutul anului leul avea un susţinător în dobânzile interbancare mari, acum şi-a pierdut şi acest sprijin.
De altfel, monedele din ţările vecine s-au confruntat cu aceleaşi probleme. De-a lungul celor patru minime istorice în lanţ atinse de leu zilele trecute, cursul a crescut cu 1%. În schimb, forintul a pierdut 0,7% într-o singură şedinţă, cea de miercuri. Zlotul a cunoscut la rândul său episoade de depreciere.
Ce ar putea urma? Luate prin surprindere, băncile comerciale au renunţat la vechile prognoze. ING a emis deja noi estimări. Potrivit băncii, cursul ar putea să ajungă la 4,5 lei/euro şi să rămână acolo până la sfârşit de an. Dat fiind că presiunile externe sunt mari, BNR nu are rost să intervină, decât, poate, pentru a atenua deprecierea, spun analiştii ING.