Înmulţirea automobilelor, distrugerea spaţiilor verzi, numărul tot mai mare al şantierelor şi indiferenţa autorităţilor au făcut din Capitală unul dintre cele mai "prăfuite" oraşe europene. Astfel, Bucureştiul a ieşit câştigător în cel mai recent clasament al oraşelor poluate din Uniunea Europeană. Potrivit preşedintelui organizaţiei Eco Civica, Niculae Rădulescu-Dobrogea, anual, în Bucureşti se depun peste 400 de tone de praf pe kilometrul pătrat, de zece ori mai mult decât în unele capitale europene.
În urmă cu două luni, Rădulescu-Dobrogea atrăgea atenţia asupra faptului că excesul de praf este una dintre problemele capitale ale Bucureştiului.
“În Bucureşti, în fiecare an, se depun peste 400 de tone de praf pe kilometrul pătrat. Este o situaţie alarmantă dacă ne gândim că în perioada 2000-2001 în Bucureşti erau doar aproximativ 270 de tone de praf/kilometru pătrat. Singura soluţie sunt creşterea suprafeţelor de spaţii verzi şi refacerea perdelelor verzi de la marginea oraşului”, a afirmat ecologistul, citat de Ecomagazin.
Rădulescu-Dobrogea a precizat că distrugerea spaţiilor verzi şi apariţia unui număr mare de şantiere au stat la baza acestui fenomen.
“Camioanele de pe şantiere aduc în oraş mult praf şi noroi, contribuind decisiv la poluarea Bucureştiului. Şi străzile neasfaltate sunt un pericol. În plus, 30 la sută din străzile Capitalei nu sunt asfaltate şi canalizate, fapt pentru care praful accentuează starea de inconfort a cetăţenilor. Defrişarea pădurilor care formau un cordon sanitar în jurul Bucureştiului este o altă cauză a creşterii gradului de poluare cu praf , în condiţiile în care suprafeţele de spaţiu verde sunt de două ori mai mici decât cele declarate de municipalitate", a accentuat specialistul.
"Iarba nu face bine Bucureştiului"
Edilul Capitalei, Adriean Videanu, a apreciat, pentru cotidianul Gândul că "spaţiile cu iarbă ajută la stârnirea prafului".
„Spaţiul verde înierbat şi neîntreţinut este o incredibilă sursă de poluare cu praf. Să vă explic: dacă nu e irigat, se usucă şi pământul şi iarba, rezultând praful. Eu cred în calitatea spaţiului verde plantat, nu înierbat", a opinat Videanu.
Vă prezentăm un exemplu de "cum se construieşte în Bucureşti".