Scrisori din Danemarca pentru dictatorul de la Bucureşti: Ceva e putred în România

Adam Popescu in Actualitate la 18 aprilie 2010, 2:04

La finalul lui iulie 1972, o misivă poposea în cutia poştală a unei vile din cartierul bucureştean Primăverii. În dreptul destinatarului scria, cu litere mari de tipar, Nicolae Ceauşescu. Din îndepărtata Danemarca, de la biroul unei căsuţe cochete situate într-o suburbie a Copenhagăi, o admiratoare cu aspiraţii comuniste îi scria dictatorului de la Bucureşti în termeni hamletieni: a fi sau a nu fi turist în România.

EVZ a descoperit în arhivele Comitetului Central al Partidului Comunist Român un document senzaţional care explică, peste timp, istoria tragi-comică a Epocii de Aur. O simplă scrisoare redactată cu mânie proletară de Ella Larsen, o daneză care vizitase staţiunea Mamaia din Constanţa, ajungea în octombrie 1972 pe masa principalelor instituţii de la Bucureşti, după ce, în prealabil, adusese în atenţia lui Nicolae Ceauşescu problemele stringente cu care se confrunta litoralul românesc. În 1972, Nicolae Ceauşecu zbura încă pe aripile lui august 1968. Pentru cancelariile occidentale era copilul favorit din lumea comunistă, liderul capabil să se opună din interior imperialismului sovietic, omul de care Vestul avea nevoie pentru a-şi juca cartea propriilor interese. Pentru români, Ceauşescu era şi mai mult: o speranţă, o promisiune. Tezele din iulie, dizidenţa lui Ion Iliescu, cultul hidos al personalităţii erau doar seminţele unei realităţi viitoare, pe care nimeni nu o anticipa încă. În vara lui 1972, litoralul românesc putea intra, fără probleme, pe agenda estivală a oricărui turist european. Eforturile făcute în anii ’60 pentru modernizarea staţiunilor româneşti de la Marea Neagră începuseră să dea roade. România respira încă occidental, la suprafaţă. În cancelariile de la Bucureşti, însă, se pregătea contraatacul.

LEGISLAŢIA DE ŞEZLONG

Sfaturi daneze pentru dictatura românească

Ar fi putut fi o simplă scrisoare, sub titlul informal de “impresii de pe litoralul românesc”. Misiva trimisă în iulie 1972 de Ella Larsen lui Nicoale Ceauşescu e totuşi ceva mai mult decât atât. În dosarul prăfuit de la Arhivele Naţionale, textul scrisorii e precedat de o notă informativă înregistrată la Cancelaria CC al PCR care consemnează sec: “Ella Larsen din Danemarca face unele aprecieri şi propuneri privind litoralul românesc pe care l-a vizitat ca turistă. Relatează că unii cetăţeni români opresc turiştii străini pentru a le schimba valută în mod ilegal. Unii calomniază guvernul cu scopul de a-i determina pe turişti să le dea obiecte. Propune ca la muncile grele de pe litoral să nu mai fie folosite femei, ci bărbaţi şi să fie introdusă termoficarea la toate clădirile de pe litoral. Apreciază că se difuzează prea multe ziare din RFG, în timp ce publicaţiile din RDG sunt în număr mic. De asemena, sugerează unele măsuri care ar duce la înfrumuseţarea oraşului Constanţa. Propunem ca Ministerul de Interne, Ministerul Turismului şi Comitetul Judeţean PCR să examineze aspectele sesizate şi să ia măsuri”. Printr-o simplă rezoluţie a lui Nicolae Ceauşescu – “Să se ia măsurile necesare” – scrisoarea Ellei Larsen devenise literă de lege în România anului 1972. Imediat după sezonul estival din acel an, regimul legal al tranzacţiilor valutare avea să fie înăsprit drastic. E doar un exemplu despre cum istoria comică, aparent insignifiantă, a dictaturii a scris fila tragică a Epocii de Aur.

REPRESIUNEA SE COACE LA COPENHAGA

“Domnule Preşedinte, ar trebui să luaţi măsuri drastice împotriva acestor oameni”

Scrisoarea Ellei Larsen, descoperită de EVZ în arhive, conţine detalii spumoase, sfaturi cu substrat ideologic, un desfăşurător complet al raiului comunist şi, peste toate, imaginea de colecţie a unei dictaturi care pleca urechea la şoaptele unei turiste occidentale.

“Turiştii din staţiunile de pe litoralul românesc sunt opriţi foarte des de femei şi bărbaţi români pentru a schimba valută sau pentru a cumpăra diferite obiecte. Am fost la Mamaia, Constanţa şi Eforie şi am fost deranjată în acest fel. Întrucât toate aceste lucruri se pot cumpăra şi din România cu lei, cred că aici este vorba de lucruri ascunse. Alţi români calomniază guvernul din România, cu scopul de a-i îndupleca pe turişti să le dea de milă obiecte şi valută. Ar trebui să luaţi măsuri drastice împotriva acestor oameni.”
“Turiştilor le este milă de femeile care lucrează în grădini, parcuri şi care mătură străzile. Ai impresia că bărbaţii au lăsat pe seama femeilor cea mai grea muncă. În ţările nordice nu există femei măturătoare şi ele nu prestează munci atât de grele. Bărbaţii sunt mai robuşti şi sunt creaţi fizic pentru asemenea munci”
“Coşurile de la hoteluri infectează aerul curat mării de la Mamaia. Încălzirea cu petrol nu este în ordine. Cel mai bine ar fi să fie introdusă termoficarea pe litoral.”
“Este păcat că la hoteluri se pot cumpăra ziarele fascistului Axel Springer, cum sunt Die Welt, Frankfurter Allgemeine, dar nu se găsesc ziare din RDG. Ziarele fascistului Axel Springer sunt foarte scumpe, iar cele din RDG foarte ieftine. Turiştii vestgermani pot citi în linişte şi ziare din RDG. Vă rog să interziceţi presa lui Springer în România şi să permiteţi lărgirea numărului de ziare din RDG.”

“Temperatura este foarte ridicată în România, ar trebui ca oamenii care muncesc în staţiuni să fie îmbrăcaţi în alb şi să aibă capetele acoperite. Această culoare reflectă razele soarelui şi îi protejează de insolaţii, ceea ce este foarte important. Femeile bătrâne poartă rochii negre şi grele şi sunt obişnuite să umble cu capul descoperit. Îmbrăcămintea lor nu este estetică şi sănătoasă.”
“Multe din casele familiilor din Constanţa sunt urâte. Oraşul ar putea fi înfrumuseţat dacă ar fi dărâmate cele din lemn, iar celelalte ar fi zugrăvite în culori deschise. Funcţionarii ar trebui să meargă din casă în casă şi să dea ordin să fie demolate casele urâte, iar cei care nu se supun să fie pedepsiţi. Dacă fiecare proprietar şi-ar sacrifica zilnic numai un sfert din timpul lui liber pentru înfrumuseţarea casei sale, Constanţa ar putea deveni un oraş frumos.”
“Mai mulţi trandafiri căţărători pe case şi iedere! În blocurile cu multe etaje, fiecare balcon ar trebui prevăzut cu jardiniere cu flori. Casele şi grădinile din Danemarca sunt adevarate obiecte de podoabă.”
“În Mamaia v-am cumpărat biografia. Admir priceperea, inteligenţa şi raţiunea dumneavoastră. În cartea dumneavoastră, Domnule Preşedinte, stă scris ‘şi comuniştii pot aduce miracolul’. Admir progresul obţinut de poporul român şi sper că propunerile mele vor sluji la progresul dumneavoastră.”

CE-I DE FĂCUT

Scrisoarea care lasă urme în Monitorul Oficial

Recomandările Ellei Larsen n-au rămas fără efecte la Bucureşti. Puterea comunistă s-a străduit să le pună pe toate în aplicare. Sau cel puţin aşa reiese din consultarea procesului legislativ desfăşurat în lunile imediat următoare sezonului estival din 1972. Iată câteva dintre măsurile luate de subordonaţii lui Nicolae Ceauşescu:

combaterea schimbului ilegal de valută, cumpărării de obiecte de la turişti străini, precum şi a actelor huliganice şi prostituţiei prin modificarea normelor legislative.
eliminarea celor 13 centrale termice care folosesc combustibil lichid şi racordarea staţiunii Mamaia la reţeau de termoficare a platformei industriale Constanţa.
reevaluarea necesarului de aprovizionare cu ziare şi reviste din ţări de pe relaţia est şi de pe relaţia vest.
reevaluarea normelor privind îmbrăcămintea personalului care lucrează la spaţii verzi, căi publice şi în alte locuri – să se asigura îmbrăcăminte în culori deschise.
măsuri hotărâte pentru desfăşurarea unei largi campanii în perioada pre-estivală în vederea mobilizării cetăţenilor pentru văruirea şi reparea clădirilor sau a gardurilor, plantarea de flori şi arbuşti, gospodărirea curţilor.
blocurile de locuinţe din Constanţa să nu mai fie amplasate în cuartale distincte, ci de-a lungul arterei care leagă centrul oraşului de Mamaia şi de-a lungul arterei care leagă gara Constanţă de Mamaia.

“Vă informăm că am luat măsuri pentru executarea sarcinilor ce revin Ministerului de Interne în legătură cu sesizarea cetăţenei daneze Ella Larsen. Pentru prevenirea traficului ilicit a fost convocat un colectiv format din specialişti ai ministerului. S-au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea legislaţiei care reglementează regimul metalelor preţioase şi mijloacelor de plată străine. Au fost luate măsuri pentru întărirea pazei generale în zonele turistice, pentru verificarea personalului de deservire a turiştilor şi pentru prevenirea traficului practicat de elemente fără ocupaţie”, informare a Ministerului de Interne din ianuarie 1973 adresată Cancelariei CC al PCR

PESTE ANI

Căutand-o pe admiratoarea lui Nicolae Ceauşescu

Astăzi, la adresa specificată de Ella Larsen pe scrisoarea din 1972, nu mai este de găsit nimeni. Larsen este, de altfel, un nume de familie extrem de răspândit în Danemarca, aproape 200.000 de danezi purtându-l. În mod ironic, la câteva numere distanţă de reşedinţa Ellei Larsen, locuieşte în prezent un alt Larsen care susţine că n-o cunoaşte pe turista a cărei scrisoare a lăsat urme în Monitorul Oficial de la Bucureşti, acum patru decenii. “Hvidovre este o suburbie a Copenhagăi cu peste 50.000 de rezidenţi, aşa că, chiar de-ar fi locuit exact lângă mine, n-aş fi cunoscut-o. Ella e însă un nume foarte vechi aici, care nu prea mai circulă astăzi. Probabil că această doamnă era deja destul de bătrână în anii ’70, din moment ce-l poartă. Şansele ca ea să mai fie în viaţă astăzi sunt apropiate de zero”, a declarat pentru EVZ “vecinul” Lars Larsen.