Într-o scurtă „lecţie de regie“ ţinută la Festivalul de Film de la Marrakesh, regizorul a povestit cum a făcut ca „Taxi Driver“, „Raging Bull“ sau „The Departed“ să ajungă de pe marile ecrane direct în legendă.
A fost numit de criticii din întreaga lume drept unul dintre cei mai buni regizori de la Hollywood. A făcut filme adorate de cinefili şi a luat o mulţime de premii care să-i răsplătească eforturile. Dar nimeni n-a putut să afle care este secretul datorită căruia filmele sale continuă să aibă succes. Asta până când, în urmă cu câteva zile, prezent la Festivalul de Film de la Marrakesh, Martin Scorsese a acceptat să predea o „oră de regie“. Cotidianul britanic „The Independent“ a prezentat pentru fanii regizorului american cum a decurs întâlnirea cu marele maestru. Nonconformist şi revoluţionar Martin Scorsese a intrat într-o cameră plină cu regizori în devenire, fani şi tineri actori. S-a îndreptat cu paşi mici spre locul său, s-a aşezat şi şi-a aranjat ochelarii până s-au terminat aplauzele. În momentul în care a început să vorbească, toţi ceilalţi au tăcut. Aşa descrie cotidianul britanic primele minute cu celebrul regizor. „Când a început să vorbească despre film, s-a transformat în nonconformistul care a înnebunit America cu «Taxi Driver» şi «Mean Streets», în revoluţionarul responsabil pentru unele dintre cele mai profunde studii ale insecurităţii masculine din cinematografia modernă“, scrie jurnalistul de la „The Independent“. Accent pe personaje Pentru Scorsese, regulile par foarte simple. Intriga, în opinia sa, se află pe locul secund, s-au cel puţin nu l-a interesat niciodată. Importante sunt personajele şi mai ales modul în care acestea evoluează de-a lungul peliculei. „Nu ştiu nimic despre intrigă. În «The Departed» nu m-am concentrat pe intrigă pentru că am fost absorbit de personaje, chiar dacă m-am supărat puţin pe mine însumi din această cauză. Nu a existat intrigă în «Taxi Driver», «The Last Temptation of Christ» de-abia dacă a avut intrigă, «Aviator» şi «Raging Bull» n-au avut nici ele“, a mărturisit Scorsese, citat de cotidianul britanic. Regizorul a explicat că el încearcă să dezvăluie trăirile interioare ale personajelor principale şi că tocmai acestea sunt cele care trezesc interesul audienţei, nu ceea ce se întâmplă în jurul personajelor. Inspiraţie din realitate
Unul dintre elementele caracteristice filmelor lui Scorsese este violenţa. Prezenţa acesteia în multe dintre peliculele sale i-a adus critici, dar nu numai. Regizorul le-a spus celor prezenţi la „ora sa de regie“ că a copiat această violenţă din viaţa reală, unora dintre scene fiindu-le chiar martor pe străzile din Manhattan. „Violenţa se manifestă de obicei într-o lume specifică. Am rădăcini italiene. Modul de viaţă al bunicilor mei era unul destul de precar. A trăi în Manhattan era ca şi cum ai fi trăit într-un vechi sat din Sicilia. Violenţa din lumea în care am crescut eu nu era una fără scop. Era foarte serioasă. E ceva prin care am trecut şi am încercat s-o privesc obiectiv. (...) Atunci când încerc să o exprim arătând-o în filmele mele, nu exagerez pentru a avea succes“, a spus Scorsese.
Tehnica sa specifică de filmare combină o editare rapidă cu scene care se derulează încet, toate pe un fundal sonor distinctiv. Această combinaţie a fost expusă exemplar în filmele de succes „Taxi Driver“ şi „Mean Streets“. El însuşi spune că „Taxi Driver“ a fost încununarea multor ani de muncă. Despre rateuri Conştient că o carieră în lumea filmului nu poate fi compusă doar din succese, Scorsese vorbeşte deschis depre eşecurile sale, spunând că acestea s-au născut tocmai din dorinţa sa de a se autodepăşi. „Probabil că din aceste experimente şi din filmele care nu au un succes formidabil înveţi cel mai mult“, a spus el. Jurnalistul britanic de la „The Independent“ scrie că primul film cu buget foarte mare al lui Scorsese, „New York, New York“, a fost atât de slab primit de public, încât acesta a ajuns chiar la depresie.
Dar cum colaborările de pe marele ecran conduc la prietenii adevărate, colaboratorul său De Niro a fost cel care l-a ajutat să treacă peste această perioadă nefastă. În 1980, când Scorsese se lupta să scape de dependenţa de cocaină, De Niro l-a convins să facă „Raging Bull“. De fapt, regizorul recunoaşte că actorii cu care colaborează i-au fost deseori şi sursă de inspiraţie, mai ales De Niro şi, mai nou, DiCaprio, cu care a făcut până acum trei filme şi este în curs de-al face pe al patrulea. Despre viitor n-a vorbit însă foarte mult. Lecţia lui de regie s-a terminat la fel de simplu cum a început. S-a îndreptat către ieşire ridicându-şi ochelarii şi sprâncenele sale bine-cunoscute. PORTRET Cum îl vede presa > ENTUZIAST. „Biroul său e un fel de catedrală dedicată iubirii sale pentru filme. Ca nişte obiecte religioase, afişe clasice (originale de valoare) atârnă în rame mari şi liniştite. Biroul său este plin de cărţi (sute, toate posibile adaptări pentru marele ecran). Chiar şi el arată spilcuit. (...) Din primele secunde în care îl vezi îţi dai seama că e mic de statură; apoi observi dinamismul său, energia, entuziasmul şi o masă obsesivă care denotă dragostea pentru filme şi care îl face să pară gigantic.“ - Stephen Hunter, „The Washington Post“. > SEDUCTIV. „Martin Scorsese nu are nevoie de nicio introducere. Unul dintre cei mai influenţi regizori în viaţă din America, şi-a câştigat reputaţia prin filmele sale stilizate în mod seductiv, care examinează de obicei teme religioase şi relaţii masculine intense.“ - Chris Wiegand, BBC. > ENERGIC. „Martin Scorsese intră într-o sală din Regent Beverly Wilshire pentru a face o poză şi e greu de spus care energie domină, a bliţurilor fotografilor sau a sa. (...) Se aşază pentru poză, luându-şi un aer de gânditor. În momentul în care bliţurile dispar, Scorsese redevine energic. Cuvintele sale curg în mod dezordonat, în izbucniri sacadate care scot în evidenţă o grimasă. Şi când face această grimasă, râde.“ - Mark Feeney, „The Boston Globe“. > LEGENDAR. „Este, aşa cum spune legenda, un vorbăreţ, un torent de idei şi de viziuni; un maestru al cinematografiei care vorbeşe la fel ca multe dintre personajele sale.“ - Craig McLean, „The Guardian“.
BIBLIOGRAFIE Un regizor de Oscar > Martin Marcantonio Luciano Scorsese s-a născut pe 17 noiembrie 1942. > A fost căsătorit de cinci ori până acum, cu Laraine Brennan, Julia Cameron, Isabella Rossellini, Barbara de Fina şi Helen Morris. > A primit foarte multe premii, printre care: Premiul Oscar la categoria Cel mai bun regizor, pentru „The Departed“, trei Premii BAFTA, în 1990 - premiul de Cel mai bun film, Cel mai bun regizor şi Cel mai bun scenariu adaptat pentru „GoodFellas“, de două ori câştigător al unui Glob de Aur, în 2002 pentru „Gangs of New York“ şi în 2006 pentru „The Departed“. A mai primit un Premiu Cesar pentru întreaga activitate, două premii la Festivalul de Film de la Cannes în 1976 pentru „Taxi Driver“ şi în 1986 pentru „After Hours“. A mai primit un premiu la Festivalul de la Veneţia, ediţia din 1990, şi AFI Life Achievement Award în 1997. > Este fondatorul „World Cinema Foundation“. > Este preşedintele „Film Foundation“, organizaţie nonprofit. ÎN OPOZIŢIE Chiar şi un regizor de succes poate avea eşecuri
> CELE MAI BUNE. „Mean Streets“ l-a adus în vizorul publicului în 1973. Mai apoi a avut un lung şir de colaborări de succes cu actorul Robert De Niro, printre care cele din „Taxi Driver“ (1976), „Raging Bull“ (1980), zece ani mai târziu „GoodFellas“. A fost nominalizat la Oscar pentru şapte filme şi a câştigat cu „The Departed“. > CATEVA EŞECURI. „New York, New York“ (1977), „After Hours“ (1985), „Kundun“ (1997), „Bringing out the Dead“ (1999) Sursa: „The Washington Post“