Elevii claselor a XII-a se pot înscrie, zilele acestea, la cursurile unei organizaţii nonguvernamentale, menite să le ghideze paşii către viitoarea profesie.
Sunt tineri absolvenţi de facultate nemulţumiţi de ceea ce oferă sistemul de educaţie clasic liceenilor. Sunt foşti studenţi care au ales greşit facultatea pentru că nimeni nu i-a sfătuit în liceu în privinţa carierei. Sunt foşti membri ai organizaţiilor studenţeşti care au înţeles importanţa educaţiei non-formale, adică acel tip de instruire care are loc în afara şcolii şi care pune accent pe dezvoltarea personală şi pe pregătirea continuă.
Din toate aceste nemulţumiri şi dorinţe s-a născut Şcoala de Valori, care a pornit, în această primăvara, faza pilot a proiectului "Grow" (Creşte - n.r.). Astfel, membrii organizaţiei îşi propun să "aducă liceenilor o educaţie complementară celei oferite de sistemul de educaţie formală, care îmbină elemente de interactivitate şi educaţie inovativă - adică elevii nu vor avea parte de cursuri, predări şi livrare de informaţii", după cum explică Alexandra Dinu, absolventă de ASE, în vârstă de 23 de ani şi care acum se ocupă de comunicare în cadrul organizaţiei.
Programul "Grow" este adresat parcursului de liceu, iar ONG-ul îşi propune ca în 2015 să se poată mândri cu prima generaţie de elevi care au urmat cei patru ani ai Şcolii de Valori. Până acum au avut loc ediţii pilot pentru primele trei clase de liceu şi până pe 15 noiembrie liceenii din anii terminali se pot înscrie la ediţia pentru clasa a XII-a.
În ce constă Şcoala de Valori
Programul este organizat pe ani de studiu, în fiecare an fiind ţintite anumite nevoie specifice perioadei. "În clasa a IX-a răspundem nevoii de adaptare la un mediu nou, de adaptare la mediul social, de apartanenţă la un grup şi lucrăm pe dezvoltarea stimei de sine", explică Alexandra Dinu. Astfel, liceenii la început de drum au parte de introducere în managementul de proiect şi învaţă să facă prezentări, iar la final le sunt testate abilităţile de organizare. Cei care "predau" sunt studenţi internaţionali, aduşi în parteneriat cu AIESEC România (care face parte din AIESEC, cea mai mare reţea de organizaţii studenţeşti din lume, care cuprinde 107 ţări).
Apoi, în clasele a X-a şi a XI-a, aptitudinile dobândite în anul anterior sunt aprofundate şi, în acelaşi timp, elevii învaţă cum să aibă o atitudine proactivă. Iar în ultimul an de liceu cea mai importantă temă devine orientarea profesională şi cariera. "De-a lungul tuturor întâlnirilor vom avea pregătire pe tema oportunităţilor de carieră şi pe stabilirea legăturii între valorile personale şi carieră", mai spune Alexandra Dinu.
De asemenea, se urmăreşte şi responsabilizarea tinerilor, care nu vor putea participa la "lecţiile" cu studenţii internaţionali decât dacă plătesc o taxă de intrare de maximum 30 de lei. Costul participării diferă de la oraş la oraş şi banii merg către acoperirea cheltuielilor cu masa şi cazarea pentru studenţii străini. "Este de altfel şi o taxă de responsabilizare pentru că ne interesează ca cei care intră în proiect să o facă pentru că chiar îşi doresc asta, nu pentru că au fost forţaţi de vreun factor şi să meargă până la sfârşit, pentru că dacă se opresc la mijloc pierd o mare parte din ceea ce ar trebui să fie pentru ei experienţa asta", precizează tânăra de la Şcoala de Valori.
Anul acesta, organizaţia vrea să ajungă la 1.500 de liceeni. Până acum au participat aproape 600 de tineri la ediţiile pilot din primăvară şi vară, care au avut loc în 12 oraşe din ţară.
"Ceea ce încercăm noi să facem este să dăm persoanelor care participă un set de instrumente pe baza cărora ele să fie capabile să ia decizii în viaţă bazându-se pe propriul set de valori şi pe ceea ce îşi doresc. Nu o să promovăm niciodată un anumit set de valori, tocmai asta este cheia, suntem cu toţii unici şi ceea ce ne diferenţiază este modul în care suntem construiţi", precizează Alexandra Dinu. Mai mult, ea crede că odată ce fiecare îşi dezvoltă un anumit set de valori personale va putea, pe parcursul vieţii, să ia mereu deciziile corecte pentru a merge în direcţia bună.
Experienţa unui licean
Dan Florescu, un elev de aproape 18 ani, de la liceul Tudor Vianu din Capitală care a instalat primul rastel de biciclete la şcoală, a decis să participe la întâlnirile organizate de Şcoala de Valori pentru că primii doi ani de liceu nu i-au oferit informaţii despre valori şi nici nu i-au creat aptitudini de oratorie.
"Sunt lucruri pe care nu le găseşti la şcoală, nu sunt prezentate în liceu şi nu sunt multe cursuri care să le ofere", spune acesta. Aşa a ajuns să participe la ediţia din vară, când traineri din Polonia, Bulgaria şi Estonia le-au vorbit elevilor, într-un mediu informal, despre valori.
"Poate că unele lucruri le-aş putea găsi şi la şcoală. Dar cred că predând într-o manieră plăcută, atrăgând elevii şi făcându-i să vrea să descopere lucrurile astea, îi faci să înveţe mult mai repede şi mult mai bine decât ar fi făcut-o la şcoală", spune elevul care urmează profilul matematică-informatică intensiv.
Şi fiindcă are colegi care învaţă foarte bine la şcoală, dar care nu se descurcă deloc în lume, Dan Florescu crede că este important să ştie să ţină o prezentare sau un discurs şi să poată lua deciziile bune în viitoarea lui carieră. Vrea să urmeze o facultate de inginerie mecanică sau aerospaţială sau automatică. "La şcoală învăţăm lucrurile de bază pentru facultate. Adică primim informaţiile teoretice, dar nu primim întotdeauna şi modul în care să le aplicăm în viaţa de zi cu zi", mai spune liceanul.
Dacă ar fi ministrul educaţiei, tânărul de la Vianu ar face sistemul de educaţie mai selectiv. "Nu toţi trebuie să facă facultate. Poate unii nu vor să facă asta, poate unii vor să înveţe o meserie. Nu trebuie să înveţe toată lumea aceeaşi materie, ci elevii să fie orientaţi profesional de mai devreme, poate chiar din clasa a VIII-a. Să se facă profil real şi uman, dar şi aceste ramuri să se dividă încă o dată sau de două ori".