Clasa pregătitoare va funcţiona şi în grădiniţe, şi în şcoli, iar dascălii care îi dau pe brazdă pe corigenţi vor fi premiaţi, spune secretarul de stat Oana Badea.
Copilul meu face clasa a IX-a la gimnaziu? Unde îmi duc puştiul pentru clasa pregătitoare? Cine îi va preda la clasă? Sunt câteva dintre întrebările pe care şi le pun acum părinţii, în absenţa unor metodologii pentru aplicarea noii legi a educaţiei. Cât timp îmi va lua să completez portofoliul educaţional pentru toţi elevii din clasă, cum se vor face evaluările la fiecare doi ani, cum va fi apreciată munca mea la catedră, se întreabă şi cadrele didactice. În aşteptarea metodologiilor, secretarul de stat Oana Badea merge prin ţară şi organizează dezbateri ca să găsească soluţii pentru aplicarea legii. Şi asta, în cadrul campaniei "Tu faci legea de nota 10 (zece)" - derulată pe o perioadă de două luni şi aflată în plină desfăşurare -, în urma căreia oficialii Ministerului Educaţiei speră ca actul normativ să primească un punctaj de trecere în faţa profesorilor.
Şi, ca să lămurească principalele temeri ale elevilor, ale părinţilor şi ale dascălilor, Oana Badea explică pentru EVZ cum va arăta reforma în educaţie.
Clasa pregătitoare, ori la grădiniţă, ori la şcoală
Astfel, o prevedere controversată a noii legi este aşa-numita clasă zero. Potrivit actului normativ, un copil care locuieşte la ţară şi are în apropierea casei sale doar o grădiniţă va urma clasa pregătitoare la gră diniţă, în timp ce un alt puşti de 6 ani care are în apropiere o şcoală va face aceeaşi "clasă zero" la şcoa lă. E simplu, spune secretarul de stat în preuniversitar Oana Badea, care le transmite părinţilor că spaţiul în care vor învăţa copiii nu este important. Prin urmare, aceştia nu vor trebui să se dea peste cap dacă nu există o grădiniţă în apropierea lor, şi nici nu vor trebui să se gândească la navetă pentru cel mic.
Iar primii care vor merge în clasa pregătitoare sunt copiii care, până la sfârşitul lui 2012, împlinesc 6 ani. Aceştia vor intra în clasa zero începând cu anul şcolar 2012-2013. Oficialii ministerului îşi motivează decizia prin faptul că foarte mulţi copii re nunţă la şcoală în clasele mici, una dintre cauze fiind aceea că nu au intrat până atunci niciodată într-o grădiniţă.
Potrivit statisticilor, din cauza faptului că învăţământul pre şcolar nu a fost obligatoriu, există în prezent aproape 160.000 de copii care nu merg la grădiniţă, cu toate că ar trebui. Mai exact, echivalentul a 8.000 de grupe de grădiniţă, care nu sunt cuprinse în acest moment în învăţământul preşcolar.
Nu există deficit de locuri la grădiniţă
"Un învăţământ preşcolar obligatoriu nu a existat niciodată în România, a existat o orientare a grădiniţelor în a generaliza grupa pregătitoare, dar asta însemna că niciodată în România nu a existat o presiune ca numărul de locuri din grădiniţe să fie egal cu numărul copiilor care ar putea să se înscrie. De aici şi ideea că avem deficit de 20.000 de locuri în grădiniţe. De unde deficit, dacă nu e obligatorie această formă de învăţământ?", explică secretarul de stat.
Şi, potrivit Oanei Badea, nu se pune problema ca micuţii să nu găsească un loc la grupa pregătitoare: "Există capacitatea ca toţi copiii de 6 ani să fie cuprinşi în clasa pregătitoare. Dacă spaţiul va fi în grădiniţă, acolo se va întâmpla. Şi, copilul care e mai aproape de grădiniţa aceea, acolo va face clasa pregătitoare. Pentru părinte mesajul este: grupa pregătitoare va fi acolo unde este mai aproape de copilul tău".
Iar în faţa micuţilor de clasa zero vor sta fie educatori, fie învăţători. "Educatorii şi învăţătorii au o formare iniţială egală. În esenţă, societatea, în afară de câteva judeţe, are excedent de educatori şi învăţători, nu are deficit. Bucureştiul e un caz aparte, în care avem un deficit. Există concurenţă pentru locurile acestea, deci le pot acoperi cu cadre didactice calificate", explică Badea.
Cât priveşte programa pentru această clasă, vor exista elemente pentru a-i pregăti pentru clasa I, deopotrivă, pe copiii care au mai urmat şi alte grupe de grădiniţă şi pe cei care au văzut o unitate preşcolară doar atunci când au trecut pe lângă ea.
PROIECT
Portofoliul virtual
Profilul elevului care va cuprinde evoluţia acestuia în toţi anii de şcoală, rezultatele la evaluările naţionale şi eventualele deviaţii de comportament - nu va însemna un teanc de hârtii. Profesorii vor avea de completat on-line portofoliul educaţional, care, potrivit celor care îl vor realiza întrun proiect cu fonduri europene, va fi "floare la ureche".
Unele dintre punctele de completat vor însemna o simplă bifare. "E un document în format electronic, flexibil, în unele puncte trebuie doar bifat. Pur şi simplu vor fi abilităţi pentru a-l înţelege ca instrument. Nu va apărea la noapte portofoliul educaţional şi nu va trebui să-l completaţi de mâine", mai spune secretarul de stat Oana Badea.
EXAMINARE
Evaluări la doi ani
Aproape la fiecare doi ani, elevii vor avea parte de o testare a abilităţilor, începând cu clasa a II-a. Pentru ca micuţii să nu se sperie că vor avea de trecut prin atâtea examene, ministerul le ascunde în spatele denumirii de "evaluări". Iar rezultatele puştilor vor fi ştiute doar de părinţi şi de educatori.
"Nu e examen la a II-a, la a IV-a sau la a VI-a. Sunt evaluări care se vor face la nivelul clasei, fără ierarhizări. Comunicarea post-evaluare se face doar cu educatorul şi părintele care va avea pentru copil o fotografie a momentului pe principalele repere ale vârstei. La a VI-a apare o abordare transdisciplinară, nu mai avem discipline-vedete, ci domenii spre care se manifestă interesul", explică Oana Badea.
RECUNOAŞTERE
Profesorul anului
Ca să-i răsplătească pe dascălii dedicaţi, noua lege prevede premierea Profesorului Anului, care va avea un profil diferit de cel al dascălului cu un dosar plin cu par ticipări la simpozioane. "Este poate profesorul mai lipsit de hârtii xeroxate, adeverinţe şi participări la fel de fel de simpozioane. Este profesorul către care, pur şi simplu, curg elevii, profesorul către care merge gândul părintelui când vrea să-şi ştie copilul în siguranţă. Este profesorul care a rămas dedicat clasei de elevi pe care o are în faţă, este dascălul adevărat. Legea ne va da posibilitatea să premiem nu doar performanţa percepută ca fiind olimpicul, ci dascălul care obţine progres şcolar, incluziune socială", conchide Oana Badea.
CLASA A IX-A LA GIMNAZIU:
Copiii vor rămâne pe loc, doar profesorii vor face naveta
Copiii de 14 ani nu vor mai trece prin spaima evaluării naţionale la sfârşitul clasei a IX-a, ci vor avea un an răgaz să se pregătească. Asta pentru că, vor urma clasa a IX-a în aceeaşi şcoală în care au învăţat până atunci. În plus, dacă cei mici sunt scutiţi de a face naveta, acest lucru nu este valabil şi pentru dascăli.
"Aveam pierdere pe parcurs până la a VIII-a şi apoi în clasa a VIII-a, pentru că eu îi spuneam copilului că, la 13-14 ani, poţi să faci naveta la oraş, la liceu şi, în traducere liberă - fără să-mi atac colegii, că nu asta e ideea -, profesorii nu pot face naveta. (...) Riscul de a fi supus unor pericole la 13-14 ani este mult mai mare decât riscul la care este supus un adult", este justificarea pe care o dă Oana Badea. Nu toţi profesorii vor fi însă nevoiţi să facă naveta. Acest lucru se va întâmpla în general în comunităţile rurale. La oraş, unde sunt mai multe şcoli, vor exista consorţiile şcolare.
"O şcoală generală şi un liceu care sunt apropiate îşi vor păstra conducerile, propriile consilii de administraţie şi vor încheia un parteneriat de tip consorţiu în care vor utiliza împreună resursele materiale şi umane. Clasa a IX-a va rămâne în şcoala generală cu copiii tot acolo şi va rezulta un surplus de ore. Vor avea profesorii de la liceul intrat în consorţiu acele ore, iar, dacă se decide că este spaţiu în liceu, profesorii de la şcoala generală vor avea surplusul de ore la clasă", spune secretarul de stat.
Cât despre naveta dascălilor, Oana Badea susţine că oricum există şi în prezent un număr considerabil de persoane care fac naveta, iar, în timp, sistemul se va stabiliza.