Sclavii de la Rodipet

Sclavii de la Rodipet

Muncitorii aduşi de Awdi Hassan din Honduras, ca să vândă ziare în România, mâncau câte o Eugenia pe zi.

Detalii înspăimântătoare ies la iveală din rechizitoriul întocmit de procurori în dosarul lui Awdi Hassan, cel care a prejudiciat Rodipet cu 35 de milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, acesta a adus mai mulţi muncitori din Honduras, promiţându-le că vor lucra în mall-urile din Bucureşti, ori în IT, şi că vor primi salarii între 700 şi 1.200 de dolari pe lună, transport gratuit şi cazare asigurată. În realitate, lucrătorilor li s-au confiscat paşapoartele şi pentru întoarcerea în ţară li se cereau şi câte 4.000 de dolari. Rămaşi fără bani, oamenii libanezului împărţeau în trei un croasant şi mâncau câte o Eugenia la prânz.

Hotelul de la fermă Primii hondurieni au ajuns în țară în septembrie 2008 și firma care i-a recrutat i-a sfătuit să declare autorităților române că sunt turiști. Pe motiv că nu au bilete retur, primii 10 ”turiști” nu au fost lăsați să intre în țară decât după ce libanezul Awdi Hassan a dat o declarație prin care se angaja să plătească toate cheltuielile cu ocazia sejurului și după ce a cumpărat on-line bilete retur. O parte din „turițti” au fost cazați într-o fermă din Otopeni și o altă parte în subsolul Casei Presei unde firma arabului a improvizat un dormitor comun fără apă caldă sau căldură. În contract scria că muncitorii vor fi cazați într-un hotel. A doua zi, Awdi le-a comunicat celor zece hondurieni că vor lucra la chioșcurile Rodipet pentru 300 dolari pe lună pe întreaga durată a contractului de 3 ani. Ulterior le-au fost prezentate spre semnare documente în limba română și li s-a spus că sunt contractele de muncă. În realitate respectivele acte erau declarații pe propria răspundere potrivit cărora sunt de acord să-și lase pașapoartele la firmă, fiecare străin fiind repartizat să lucreze alături de un angajat român în chioșcurile de ziare stradale. Program inuman  Programul de lucru începea la 3 dimineața și se termina la 17 după amiaza. Două săptămâni au primit doar abonamente pentru transportul în comun, niciun leu pentru mâncare sau haine groase având în vedere iarna acelui an. După o lună de muncă nu au primit niciun ban. A doua zi, niciun străin nu s-a prezenat la chioșcul repartizat. Au primit inițial câte 150 de lei și după alet câteva zile câte 480 – 500 de lei, echivalentul a 200 de dolari. Alți bani nu au mai văzut și, în condițiile în care mulți dintre ei s-au îmbolnăvit deoarece lucrau în chioșcuri neîncălzite, au intart din nou în grevă. S-au întâlnit cu Awdi care le-a spus că pașapoartele lor sunt la poliție și că urmează să fie arestați. Condiții de Ev  Mediu Alți cinci cetățeni hondurieni au ajuns pe Otopeni la data de 11 octombrie 2008 ca și turiști. Li s-a promis că vor fi cazați patru zile, după care vor fi mutați la hotel, într-un apartament din Otopeni unde se mai aflau cinci hondurieni, un filipinez și un mexican. „După 3 săptămâni de probă, în care am lucrat de la ora 06 la ora 15, am fost trimisă de către AWDI HASSAN să lucrez singură într-un chioşc situat în zona străzii Niţu Vasile, respectivul chioşc fiind murdar, fără lumină, nu avea sistem de încălzire şi îmi era foarte frig. Stând în acel chioşc nu puteam să merg la toaletă pentru că nu aveam unde şi pentru că era interzis să închidem. Din aceeaşi cauză nu puteam să merg să îmi cumpăr de mâncare şi nici nu exista un loc de unde să îmi pot cumpăra. Orarul de lucru pe care eu l-am acceptat a fost de dimineaţă de la ora 05.00-05.30, până la ora 15.00, dar eram nevoită să mă trezesc la ora 03 dimineaţa ca să pot ajunge în timp util ca să deschid chioşcul şi să primesc ziarele, pentru că dacă întârziam şi nu le primeam la timp, mi se tăia ziua de lucru şi trebuia să plătesc toate acele ziare, sumă ce reprezenta enorm de mult pentru mine.”, este o declarație a unei femei din Honduras exploatată de libanezul –american Awdi Hayssam. A venit cu bani de acasă  O altă victimă a fost nevoită să ceară ajutor în propria țară pentru a putea supraviețui în România. ” Precizez faptul că din cauza problemelor financiare, i-am cerut mamei mele, aflată în Republica Honduras, să-mi trimită bani, ceea ce a şi făcut în repetate rânduri, primind eşalonat aproximativ 1.500 de dolari SUA prin Money Gram”, se arată într-o declarație din rechizitoriu. Un cetățean străin s-a predat poliției, arătând că nu i s-a respectat niciun drept în România. În prezent, toate cele 13 victimele au fost repatriate și pe data de 12 noiembrie 2011 au transmis autorităților o declarație comună dată la notar prin care întăresc declarațiile date inițial. Trei la o Eugenia  Un martor român povestește că hondurienii nu aveau ce mânca, împărțind o un croassant în trei sau mâncând câte o eugenie la prânz. Martorul RC arată următoarele: „Din discuţiile avute cu ei, am aflat că nici măcar suma de 200 USD nu fusese dată, după circa o lună de muncă, o lună şi ceva, primind numai suma de 400 lei noi. Reţin că în pauza de masă, de la prânz, cei trei muncitori nu aveau bani să îşi cumpere mâncare, procedând la cumpărarea unui croissant pe care îl împărţeau în 3 sau a 3 eugenii, pentru că nu aveau bani deloc. Eu şi colegii mei le dădeam din pachetele noastre cu mâncare pentru că ne era milă de ei şi nu îi puteam lăsa să mănânce atât de puţin. Unul din hondurieni era extrem de interesat de a afla adresa consulatului ori ambasadei ţării lui în România, pentru că vroia să reclame situaţia în care se găseşte. Nu ştiu cine s-a interesat de existenţa misiunii diplomatice la Bucureşti, dar în cele din urmă cetăţeanul hondurian ne-a întrebat de adresa punctului de lucru pentru a anunţa la serviciul imigrări. A doua zi, la punctul de lucru s-au prezentat organele de control ale Inspectorului Teritorial de Muncă, Oficiului Român pentru Imigrări şi poliţia, fiecare dintre noi dând relaţii cu privire la modul în care suntem angajaţi în cadrul firmei”, se arată într-o declarație de martor. Vor despăgubiri Hassan Awdi este plecat din România de mai multă vreme, imediat după începerea urmăririi penale în cazul RODIPET unde libanezul este acuzat că a făcut un prejudiciu de 35 milioane de euro societății. Cei 13 sclavi aduși din Honduras s-au constituit părți civile și cer libanezului despăgubiri între 25 și 35.000 de dolari.

Citiți și:

  • CFR Mesagerie, devalizată de cetăţenii libanezo-americani cercetați și pentru fraudarea RODIPET

Ne puteți urmări și pe Google News