Lovitură de teatru la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Președintele instituției, Tudor Simota, a fost schimbat la doar câteva zile după numirea sa în funcție. Decizia a fost luată de premierul Nicolae Ciucă, care l-a înlocuit cu Mihai Silviu Pocora, a cărui numire a fost publicată în Monitorul Oficial. Până să-l înlocuiască pe Tudor Simota, acesta a ocupat funcția de vicepreședinte al Oficiului.
La numai trei zile după ce a fost instalat în funcție, de premierul Nicolae Ciucă, joi, 16 iunie, Tudor Simota a fost eliberat din funcţia de președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). S-a întâmplat în prima zi a săptămânii, iar locul său a fost luat de vicepreşedintele instituției, Mihail-Silviu Pocora. În urma revocării din funcție, urmează ca Tudor Simota să revină pe postul de execuţie, de director general al instituţiei, pe care l-a deținut înainte de numire.
Tudor Simota a fost numit în funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, cu rang de secretar de stat, printr-o decizie a prim-ministrului Nicolae Ciucă. Documentul a fost publicat tot joi, 16 iunie, în Monitorul Oficial. Propunerea a venit în coaliția de guvernare, după ce liderii PSD, PNL și UDMR au decis să demită fosta conducere a Oficiului.
Printr-o altă decizie a premierului, fostul președinte, Teodor Tiberiu Alin Ion, a fost eliberat din funcţia de şef al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc. Ulterior, liberalii conduşi de premierul Nicolae Ciucă s-au răzgândit. Ei au hotărâ să-l numească pe vicepreşedintele Mihail-Silviu Pocora.
Trebuie spus că această funcție, de președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, este politică, iar cel care o ocupă este desemnat de unul dintre partidele aflate la putere.
Foto: gov.ro
O impozitare cu 40% nemulțumește jucătorii
Schimbările din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc au legătură cu decizia coaliției de guvernare de a impune o impozitare cu 40% a jocurilor de noroc. O astfel de măsură este dorită pentru a suplimenta veniturile de la bugetul de stat. Pe de altă parte, o creștere a impozitelor în acest domeniu, al jocurilor de noroc, este contestată de reprezentanții industriei. Aceștia susțin că un impozit de 40% va omorî piața jocurilor de noroc și va avea un efect invers decât cel urmărit.
E o prostie mare! N-o să mai joace nimeni, nicăieri, în România. E simplu! Ce se întâmplă? Problema este în felul următor: dacă era impozit 40% pe câștig sau pe venit, era OK. Era suportabilă impozitarea. Dar ei se referă la 40% din cât scoate jucătorul. De exemplu, eu am pariat 100 de lei. În urma jocului, am câștigat 100 de lei, adică îmi dublez banii.
Statul ia 80%, pentru că eu primesc doar 120 de lei. Ei pun impozit pe cei 200 de roni pe care îi scot. Eu primesc 120 de ron, iar statul își ia 80 de ron. Eu am băgat 100, adică mă aleg cu 20, iar statul cu 80! Deci îmi ia 80% impozit real, nu 40%”, susține Sorin Constantinescu, consultat de pariuri și organizator de turnee de poker pentru playresponsibly.ro.