SCHIMBĂ ROMÂNIA. Ce modificăm în absorbţia fondurilor UE

Dacă ar investi în consultanţi şi şi-ar stabili bine obiectivele, România ar putea fi un caz de succes în domeniul fondurilor europene.

Din 2007 până acum am reuşit să absorbim sub 10% din fondurile europene alocate. La multe proiecte Comisia Europeană a descoperit fraude. Patru linii mari de finanţare de la Uniunea Europeană sunt deja presuspendate, iar la finalul anului, vom pierde aproape 900 de milioane de euro din aceste cauze, a spus, ieri, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban. Din 2014, urmează noi alocări de fonduri, pentru care vom negocia cu Bruxelles-ul. Ar fi bine să învăţăm din experienţă.

  • Ce vrem prin campania "Schimbă România"

Coordonare bună la stat. Este prima con­diţie care ar trebui îndeplinită ca să putem avea succes cu viitoarele fonduri. "Unele dintre motivele absorbţiei redu în România au fost planificarea şi stabilirea slabă a obiectivelor în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013", a spus Laurian Lungu, managing partner Macroanalitica, în cadrul unui seminar organizat de Centrul Român de Politici Europene. Nu am ştiut pentru ce să cerem bani, am solicitat prea mulţi pentru domenii în care nu puteau fi absorbiţi şi prea puţini pentru sectoare unde nevoia era mare. În cele din urmă a fost nevoie să realocăm fonduri.

  • Tu cum schimbi România? Participă la cea mai importantă campanie de presă din ultimii ani

Eliminarea corupţiei. S-au depus şi s-au câştigat fonduri pentru proiecte realizate de persoane aflate în conflict de interese. Este unul din motivele pentru care ne-au fost suspendate programele. O propunere este ca ANI, Autorităţile de Management şi DNA să dispună de o bază de date comună ca să poată depista conflictele de interese înaintea aprobării. Consultanţi buni. Din cauza personalului slab pregătit din ministere, po­ten­ţialii beneficiari nu au fost bine informaţi. În plus, de multe ori aprobarea proiectelor întârzie. Statul ar trebui să aloce fonduri pentru pregătirea lor, iar schimbul de experienţă cu ţările Uniunii care au acum un grad mare de absorbţie ar fi binevenit. În plus, specialiştii deja formaţi să nu mai fie înlocuiţi de alţii, odată cu schimbările politice, spune Laurian Lungu. Bună comunicare cu beneficiarii. De multe ori, cei care depun proiecte nu află de ce acestea sunt respinse. Auditul Comisiei Europene care a condus la presupendarea fondurilor nu a fost făcut public, deci nu se ştie unde au fost erorile, spune Cristian Pârvan, secretar în cadrul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. CITIŢI ŞI:

  • De ce nu avem succes cu fondurile UE
  • The Economist, despre absorbţia fondurilor UE în România: "Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în pungă"
  • Traian Băsescu, despre absorbţia fondurilor europene: Decât să pună osul la treabă, e mai uşor să te cerţi la TV