Schengen. Ţările membre ale Uniunii Europene au aprobat, în unanimitate, intrarea graduală a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime în martie 2024.
Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde Acordul Schengen și Convenția Schengen au fost semnate în 1985 și, respectiv, în 1990. Aderarea României şi Bulgariei va stimula călătoriile, comerțul și turismul, potrivit Comisiei Europene. O declarație comună România-Bulgaria-Austria arată că țara noastră se angajează să ia o serie de măsuri. Mai jos vă prezentăm care sunt acestea.
Aderarea la Schengen cu angajamente
Una dintre anexele comunicării cuprinde o declarație comună România-Bulgaria-Austria. Prin aceasta, țara noastră se angajează să ia o serie de măsuri, cu ajutorul Comisiei Europene, în vederea aderării integrale la spațiul Schengen. Intrarea în Schengen depinde de îndeplinirea câtorva măsuri. Pe lângă condițiile obiective, care țin de eforturile comune, pe listă se află ameliorarea problemei solicitanților de azil din Austria.
Declaraţie comună a Austriei, României şi Bulgariei din 29.12.2023. Această declarație o completează pe cea făcută de Comisia Europeană.
Continuarea eforturilor comune de combatere a migrației ilegale (măsuri și angajamente complementare).
1) Consolidarea în continuare a protecției frontierelor externe ale UE. Bulgaria și România ar trebui să fie sprijinite în continuare în protejarea frontierelor externe ale UE – un efort întreprins în beneficiul UE27:
Prezența FRONTEX la frontiera dintre Bulgaria și Turcia ar trebui cel puțin triplată; în plus, prezența polițiștilor de frontieră FRONTEX la frontiera dintre Serbia și Bulgaria ar trebui să fie sporită.
Schengen. Sursa foto: Arhiva EVZ.
Sprijin financiar substanțial deblocat de Comisia Europeană pentru protecția frontierelor externe ale Bulgariei și României (extinderea supravegherii frontierelor: de exemplu, vehicule de teren, drone, sisteme electronice de supraveghere, gard de întreținere). Stabilizarea proiectelor pilot la frontierele externe (BG-TK și RO-SER) și angajamentul de a trece la un aranjament mai structural (de exemplu, un plan de acțiune sau o declarație comună cu Comisia Europeană și agențiile).
Se cere intensificarea controalelor la frontierele terestre dintre România și Bulgaria
2) Intensificarea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria și România, precum și de către România la frontiera cu Ungaria (de exemplu, echipe multilaterale pentru măsuri compensatorii care să creeze un sistem de filtre multiple pentru a aborda în continuare migrația neregulamentară).
3) colaborarea în vederea limitării mișcărilor secundare în conformitate cu dreptul Uniunii, în special prin angajamentul de a aplica rapid și cu diligență întregul acquis de la Dublin, prin preluarea imediată a tuturor solicitanților de azil pentru care Bulgaria și România sunt responsabile în conformitate cu Regulamentul Dublin (și cu viitorul Regulament privind gestionarea azilului și migrației), fără nicio limitare (în special în ceea ce privește numărul de persoane care urmează să fie preluate într-o lună), prin preluarea beneficiarilor de protecție internațională în BG și RO, precum și prin garantarea unor răspunsuri rapide (maximum 3 zile lucrătoare) la cererile de preluare/preluare în sarcină. În prezent, acest lucru este în special relevantă pentru solicitanții de azil afgani și sirieni.
Sursa foto: Arhiva EVZ.
În acest fel, recunoaștem importanța unui sistem de azil funcțional pentru funcționarea spațiului Schengen; în plus, transmitem semnalul că solicitanții de azil nu își pot alege țara de destinație și că cererea lor de azil va fi procesată de statul membru responsabil.
4) Desfășurarea de consilieri în materie de documente (inclusiv consilieri austrieci) pentru zborurile relevante de pe aeroporturile din Bulgaria și România; controale prin sondaj la sosirea în Austria, în conformitate cu dreptul Uniunii.
5) Angajamentul de a discuta în 2024 despre un Spațiu Schengen funcțional și activități pregătitoare pentru măsuri compensatorii la frontiera dintre România și Bulgaria.
Schengen. Condițiile pentru ridicarea frontierelor aeriene
Decizie care urmează să fie adoptată în decembrie 2023, cu o dată de intrare în vigoare pentru frontierele maritime identică cu cea pentru frontierele aeriene.
Schengen. Sursa foto: EVZ
Calea de urmat: Angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o eventuală ridicare a controalelor la frontierele terestre, de asemenea, în funcție de punerea în aplicare cu succes a tuturor măsurilor și angajamentelor complementare (punctele 1-5) care să conducă la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria.
Declarație a Comisiei privind proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România.
Comisia consideră că, pentru a sprijini Bulgaria și România în protejarea frontierelor externe ale Uniunii, este important, pe de o parte, să se asigure o prezență consolidată a polițiștilor de frontieră, inclusiv a ofițerilor de documente de nivel avansat în aeroporturi, a Gărzii Europene de Frontieră și de Coastă Corpul permanent, în special la frontierele dintre Bulgaria și Turcia, precum și între Bulgaria și Serbia.
Sprijin financiar substanțial pentru România şi Bulgaria
Pe de altă parte, un sprijin financiar substanțial din partea Uniunii pentru protecția frontierelor externe ale Bulgariei și României va trebui să fie acordat în continuare pentru a consolida frontiera controlului la frontieră. În plus, proiectele pilot dezvoltate de Bulgaria și România la frontierele externe s-au dovedit eficiente și merită să fie transformate în acorduri mai structurale.
Comisia reamintește că funcționarea spațiului Schengen va continua să fie discutată în 2024 în cadrul Consiliului Schengen în cadrul ciclului de guvernanță Schengen. Operațional eforturile de cooperare operațională vor continua să fie asigurate cu sprijinul coordonatorului Schengen. Această declarație o completează pe cea făcută de Bulgaria, România și Austria.
Spațiul Schengen cuprinde 27 de țări și se întinde pe mai mult de 4 milioane de km2, înglobând o populație de aproape 420 de milioane de persoane. Odată cu aderarea României și a Bulgariei, spațiul Schengen va crește la 4,5 milioane de km2 și o populație de 450 de milioane.