Scandalul silicoanelor ucigaşe. Bebeluş omorât de implanturile mamei

O mamă îndurerată dă vina pe implanturile cu silicoane de la PIP (Poly Implant Prothese) pentru moartea copilului ei.

Suzanne Ellis susţine că acesta ar fi murit otrăvit după ce unul dintre implanturi s-a rupt, iar lichidul i s-a scurs în corp. Medicii nu au găsit însă o explicaţie pentru decesul bebeluşului. În 2007, britanica, asistent farmaceutic, a plătit aproape 5.000 de euro pentru implanturile care iniţial au făcut-o foarte fericită. Se simţea atrăgătoare şi fericită. La 6 luni a simţit că sânii i se umflă, dar medicii îi spuseseră că acesta este un posibil efect advers al intervenţiei, aşa că nu a intrat în panică. A început să se simtă rău, să o doară capul, însă nu a dat importanţă stării de rău general.

"Se rupsese în corpul meu"

În 2008, Suzanne a rămas însărcinată. "Am fost foarte încântată", a povestit femeia pentru cotidianul britanic "The Daily Mail". Greţurile erau mult mai grave decât la prima sarcină şi zi de zi se simţea sleită de puteri: "Am făcut multe infecţii şi am fost internată. Sarcina părea însă să evolueze normal. Bebeluşul, se dezvolta şi nu ridica semne de îngrjorare". Totuşi, la 27 de săptămâni, apa tinerei s-a rupt şi a intrat în travaliu. A ajuns la spital şi medicii au reuşit să oprească naşterea. Totul părea în ordine, mai ales că lichidul amniotic s-a refăcut. Totuşi, la cinci zile după ce Suzanne a fost internată în spital, medicii au anunţat-o că bebeluşul a murit. Nu a primit nicio explicaţie de ce copilul, care părea perfect sănătos în urmă cu câteva zile a încetat din viaţă. Nici testele făcute pe placentă nu au fost concludente.

"Siliconul care era destinat de fapt umplerii saltelelor de pat se rupsese în corpul meu. Dacă pe mine m-a îmbolnăvit atât de tare, nu am nicio îndoială că a avut acelaşi efect şi asupra bebeluşului meu lipsit de apărare. Nimeni nu poate să-mi confirme că există o legătură între ruptura silicoanelor şi moartea lui, dar ce ştiu sigur este că înainte de a-mi face implanturile PIP nu am fost niciodată bolnavă", a mai spus femeia, care până la urmă a solicitat scoaterea implanturilor.

Plângeri penale

Suzanne a trăit drama pierderii sarcinii cu câteva luni înainte de izbucnirea  scandalului silicoanelor, când s-a descoperit că PIP folosea silicon industrial pentru implanturi. Femeia a cerut ca firma franceză să fie investigată pentru a se evita tragedii asemănătoare.

În perioada 2007-2008, câteva sute de femei din Marea Britanie au depus plângeri penale contra PIP pentru proteze defectuoase. PIP a fost condamnată la plata unor despăgubiri de 1,4 milioane de euro pentru neprezentarea în faţa tribunalului. Potrivit avocatului celor peste 1.400 de femei care au depus plângere, Poly Implant Protheses era la curent încă din 2007 cu problemele provocate de scurgerile de silicon din implanturi şi a încercat să cumpere tăcerea femeilor afectate. "PIP le-ar fi propus 1.500 de euro şi o pereche de proteze femeilor nemulţumite. Astfel, informaţiile nu au ajuns la clinici şi la Autoritatea franceză de securitate sanitară a produselor de sănătate", a explicat avocatul Philippe Courtois într-un interviu acordat agenţiei Reuters. Potrivit acestuia, PIP ar fi contactat cliente din Franţa, dar şi din Marea Britanie. În 2008, firma a angajat 116 salariaţi şi a declarat o cifră de afaceri de aproximativ 10 milioane de euro. Dar, cu toate încercările conducerii de a muşamaliza înşelăciunea, a urmat căderea.

Şi pectorali falşi

Mai mulţi foşti angajaţi ai firmei Poly Implant Prothese au declarat pentru cotidianul "Le Parisien" că firma fabrica şi proteze testiculare din silicon, precum şi pectorali falşi, produse destinate exportului. Autoritatea franceză de securitate sanitară a produselor de sănătate, AFSSAPS, habar n-avea despre aceste activităţi. Explicaţia? "Firma nu a declarat în Franţa decât producerea de implanturi mamare".

Un angajat a relatat presei că PIP şi-ar fi procurat o maşină de injectare extrem de scumpă pentru implanturile testiculare. Implanturile erau din silicon veritabil şi erau folosite doar în caz de cancer testicular sau a prezenţei unui singur testicul. În schimb, PIP a fabricat pectoralii falşi şi implanturile fesiere  pe acelaşi calapod ca şi protezele mamare, folosind gel neconform. Pe fondul isteriei create de pericolul implanturilor toxice, specialiştii dau asigurări că operaţia de înlocuire a protezelor este, în general, una de rutină: "dacă nu sunt complicaţii, aceasta nu depăşeşte o oră şi se desfăşoară sub anestezie generală. Schimbarea silicoanelor se face, în principiu, prin aceeaşi incizie prin care au fost introduse implanturile precedente".

 "Implanturile mamare PIP sunt doar partea vizibilă a aisbergului din sectorul dispozitivelor medicale",  notează cotidianul francez "Le Figaro", care adaugă că "aproximativ 20% din dispozitivele medicale implantabile aflate în prezent în circulaţie nu au fost testate clinic".