În scandalul accidentului rutier care s-a petrecut sâmbăta trecută, în care a fost implicată şi Margherita, fiica celebrilor lăutari Viorica şi Ioniţă de la Clejani, apare tot mai mult numele unui personaj dubios care locuieşte în Ploieşti, pe numele său Teodor Cismaru, zis Teo. Margherita a dat și ea o scurtă declarație la o televiziune, până când a venit taică-său și a luat-o din stradă.

Fata Clejanilor spune că Teo nu-i iubitul ei și neagă că s-a drogat. ”Sunt contra drogurilor, nu mă droghez. Nu pot să-mi dau cu părerea nici despre pastilele pe care le iau, e o anchetă. Nu am un iubit, am tot felul de prieteni. Teodor este un băiat cu care am vrut să fac ceva împreună cu el. Am prieteni din toate categoriile”, a declarat Margherita reporterului RTV .

Ioniţă afirmă că acest Cizmaru, care nu este deloc iubitul fiicei sale, i-ar fi dat Margheritei nişte medicamnete. Din acest motiv, fata a ieşit pozitiv la testul rapid antidrog făcut de poliţiştii de la rutieră.

La rândul lui, Teo se apără, spunând că el nu este traficant de droguri. Şi-a luat inclusiv un avocat, deşi în acest dosar, deocamdată cel puţin, nu are decât calitatea de martor.

Intrând în amănuntele acestui caz, sincer am avut din nou senzaţia de silă, de murdărie, de mâzgă lipicioasă. Că mă scufund din nou în acea lume jegoasă, dată pe deasupra cu o spoială de sclipici, ca să ia ochii credulilor, sub care se află realitatea crudă. Adică o mocirlă urât mirositoare, ca în cazul morţii lui Răzvan Ciobanu. Am întâlnit din nou specia aceea de „prieteni, persoane publice”, care postează pe paginile de socializare fotografii din locuri exotice, în care se lăfăie printre palmieri şi elefanţi, cu câte o maimuţă pe umăr, dar care în realitate îşi amanetează telefonul ca să-şi poată cumpăra o pâine şi ceva salam. Acei „prieteni” care, deşi încă nu fusese ridicat trupul neînsufleţit al designerului de lângă epava maşinii, năvăliseră să-i prade locuinţa şi plecaseră fiecare cu ce apucase, inclusiv veiozele de pe noptiere.

Teo, un băiat care umblă cu baston cu electroşocuri

Teodor Cismaru pare a fi un om multilateral dezvoltat, căruia arta, în multiplele ei forme de manifestare, îi este foarte apropiată. Cismaru a fost student mai demult la Arhitectură, sau cel puţin aşa pretinde el, dar nu i-a plăcut să proiecteze case, aşa că s-a transferat la secţia de „Design”, să proiecteze haine. Ceea ce n-a proiectat până acum nimic, dar urma să debuteze, alături de Margherita, să-i ia faţa lui Versace.

S-a lăsat însă şi de design, pentru că şi-a descoperit talentul pentru pictură. Şi nu orice fel de pictură, ci grafitti. Şi pentru că renunţând la arhitectură, nu a mai avut destui pereţi pe care să-şi exercite talentul de pictor, s-a lăsat şi de grafitti şi s-a reorientat către muzică.

Dar cel mai mare talent al lui Teo este cel de ţepar. De altfel, el a şi fost agresat în trafic, în Ploieşti, de doi indivizi, alţi „artişti” şi ăştia, cărora le dăduse o ţeapă de 1.500 de euro promiţându-le că le aduce nişte vopseluri super din Olanda. Există şi un dosar penal pe tema asta.

Pentru a se apăra de cei cărora le datorează bani, Teo umblă mereu asupra lui cu un baston cu electroşocuri. Baston care însă nu i-a ajutat la nimic la cafteala din trafic, unde i s-au îndesat câţiva pumni zdraveni în cap. Uneori, opritul la semafor, mai ales când eşti ţepar, poate fi periculos.

Evenimentul Istoric, din nou pe piață pentru cititorii săi, cu noi subiecte în exclusivitate: Afacerea ”Peregrinii”, Operațiunea ”Ghost Stories”, ”Sindronul Trianon”.

Farmacia cu drogul „Lean” fără reţetă

Revenim la evenimentul de sâmbăta trecută. Ioniţă susţine cu tărie că fiica lui nu se droghează. Că individul acesta, Teo, a prostit-o şi i-a dat nişte medicamente. De aceea a ieşit pozitiv la testul antidrog.

La rândul lui, avocatul lui Teo spune acelaşi lucru. Clinetul lui nu este traficant. Iar drogurile de care este acuzat că le prepară în casă, sunt de fapt nişte amestecuri de pastile care se pot cumpăra de la farmacie, chiar şi fără reţetă.

Pornind la verificarea afirmaţiilor lor, am ajuns să aflăm despre un drog extrem de periculos, care, într-adevăr, se poate prepara din medicamente cumpărate de la farmacie fără reţetă. I se spune drogul „Lean”.

Ce este de fapt acest „Lean”, sau drogul trapperilor, cum mai este el cunoscut. Nu a fost inventat în România. Nici măcar nu este nou. În anii ’70 – ’80 a produs multe decese în SUA. În fapt, este o combinație între prometazină și codeină, substanţe active care se găsesc în medicamente care se vând la farmacie. Unele dintre ele fără reţetă. Pentru preparare, la acestea se adaugă tot felul de siropuri şi sucuri carbogazoase pentru a fi aromate. De regulă, la noi amestecătura se combină cu banalul „Sprite”.

Ce spune o farmacistă despre medicamentele din cokteil

Farmacista Luciana Iacob, ne-a declarat în exclusivitate: „Substanţele psihotrope sunt eliberate de farmacişti numai pe reţete speciale. Ele trebuie să aibă parafa şi codul unui medic de specialitate. Un spihiatru. Un ginecolog spre exemplu, nu poate prescrie astfel de medicamnete. Deşi am mai întâlnit cazuri când copii de medici fură parafa părinţilor şi falsifică reţete. Ne dăm seama imediat că sunt în neregulă. Există un anumit tipic de a scrie reţeta, pe care ei nu-l ştiu. Şi atunci nu le vindem medicamentele..”

În ceea ce priveşte substanţele care pot fi achiziţionate fără reţetă şi apoi folosite pentru a prepara aşa zise droguri, farmacista ne-a precizat: „Există astfel de substanţe. Codeina, spre exemplu, o regăsim în mediamentele pentru tuse. Ea nu acţionează asupra gâtului sau plămânilor, ci asupra centrului tusei, care este în hipotalamus. Deci, asupra sistemului nervos central. Evident că este dozată în aşa fel încât să nu producă deprecierea lui. Doza maximă admisă de astfel de substanţe este de 2 miligrame pe zi. Nu mai mult”.

Tusea care droghează

Aşadar, medicamentele sau siropurile de tuse pot fi o sursă de substanţe care, în amestecuri, pot deveni droguri. Martorul Eduard Făgădău, fost partener la lui Teodor Cismaru, care a fost în casa acestuia în mai multe rânduri, susţine că Teo avea baxuri întregi de astfel de medicamente. Că le amesteca şi apoi le lua, iar acestea îi produceau o stare euforică.

Farmacista Luciana Iacob ne explică: „Nu există nicio farmacie care să vândă unui client medicamente cu baxul. Mai ales când este vorba despre astfel de substanţe, chiar dacă nu este nevoie de reţetă pentru procurarea lor. De altfel, noi, farmaciştii, chiar avem obligaţia să-l evaluăm pe cel care va consuma aceste medicamente. Desigur că nu vom da curs cererii unei persoane care are 50 de kilograme, să spunem, şi cere douăzeci de cutii de „Tusocalm”.

De la tulburări de ritm cardiac la deces

Consumarea acestui cokteil de substanţe, mai ales în combinaţie cu alcoolul, poate fi mortală. În aproape toate cazurile, ele produc tulburări de ritm cardiac, indiferent cât de sănătos ar fi consumatorul. Se poate ajunge însă şi la deces. Exemple sunt destule.

Revenind la „Cazul Margherita”, aici procurorii trebuie să stabilească două lucruri esenţiale. Dacă fata a luat acele pastile de la Teo, în cunoştinţă de cauză despre efectul lor, sau a fost păcălită de acesta, care i-a oferit o băutură sau o pastilă sub un anumit pretext, fără ca Margherita să ştie de fapt ce îngurgitează.

În al doilea rând, trebuie ca anchetatorii să stabilească de unde avea Teo acele baxuri de medicamente. Şi aici este posibil ca să se dea de capătul unei filiere. Care poate avea în componenţa ei, dacă nu cumva în fruntea ei, pe cineva care lucrează la un depozit de medicamente. Pentru că o cantitate aşa de mare, cum spune martorul că a văzut la Teo în casă, nu se eliberează în farmacii.

De asemenea, trebuie stabilit exact ce substanţe a consumat Margherita şi dacă aceleaşi substanţe erau folosite de Teo la fabricarea drogurilor. Martorul Eduard Făgădău, care este gata să apară şi în instanţă pentru a depune mărturie, spune că a văzut acasă la Teo un teanc de reţete. Iar acesta i s-a lăudat că i le face rost mama lui. Mama lui Teo lucrează la un salon de înfrumuseţare din Ploieşti, deci nu prea are de unde face rost de reţete false. Şi de ce mai avea nevoie de reţete, dacă avocatul lui spune că substanţele pe care le amesteca pot fi procurate de la farmacie fără reţetă.