Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a spus, într-un interviu oferit TV Pink faptul că Occidentul dorește să accepte Kosovo în NATO, însă pentru ca acest lucru să se materializeze, independența republicii autoproclamate trebuie să fie recunoscută de toate statele membre ale UE. Grecia, Spania, România, Slovacia și Cipru, state membre UE și NATO, nu fac acest lucru.
Unele state NATO, printre care și România, vor trebui să recunoască independența Kosovo astfel încât republica să adere la alianța Nord Atlantică, a spus președintele Serbiei, Aleksandar Vučić.
În conformitate cu Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, capitala Pristina nu are o armată proprie, dar, cu sprijinul material al NATO, modernizează și antrenează Forțele de Securitate din Kosovo, slab înarmate, pentru a le transforma în forțe armate cu drepturi depline, ceea ce provoacă proteste din partea autorităților sârbe.
România ar trebui să recunoască independența Kosovo
„Acestea vor să împingă autoproclamatul Kosovo în NATO. Eu nu am inventat nimic, am citit aceste documente de 50 de ori. România, Slovacia, Spania și Grecia sunt țări care trebuie să recunoască independența Kosovo pentru a fi acceptată în NATO”, a declarat Vučić la TV Pink, dar a precizat că o astfel de abordare „nu convine Statelor Unite”, fără a-și dezvălui însă viziunea asupra motivului posibilei nemulțumiri a statelor față de această stare de fapt.
În opinia sa, „cei care nu pot să-și bată joc de Rusia, își bat joc de Serbia”.
Aleksandar Vučić susține că respectă dreptul internațional
„Ce vină are Serbia, că respectă dreptul internațional? Totul a fost dat peste cap acum. Când rușii au spus ceea ce au spus (în 1999, în timpul bombardamentelor NATO - n.r.)... acum nu-și mai amintesc. Serbia respectă dreptul internațional. Rusia a invadat Ucraina, dar nu ne trece prin cap să-l scoatem pe Dostoievski din programa școlară”, a subliniat președintele sârb.
În discursul adresat cetățenilor pe 2 martie, Vučić a declarat că autoritățile sârbe au susținut 4 din cele 13 puncte ale rezoluției ONU care condamnă acțiunile Federației Ruse în Ucraina, cele care nu implică sancțiuni și nu intenționează să înstrăineze proprietățile companiilor rusești din țară.
Criza războiului are efecte și asupra Serbiei
În opinia sa, criza datorată ostilităților din Ucraina afectează dramatic Serbia, care a fost supusă unei presiuni politice externe uriașe.
Rusia a lansat o operațiune militară în Ucraina pe 24 februarie. Președintele Vladimir Putin a numit obiectivul acesteia ca fiind „protecția oamenilor care au fost supuși la hărțuire și genocid de către regimul de la Kiev timp de opt ani”.
În acest scop, potrivit lui, se intenționează să se realizeze „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”, să fie aduși în fața justiției toți criminalii de război responsabili de „crimele sângeroase împotriva civililor” din Donbass.