Marina americană a nimerit ţinta de pe orbită din prima încercare.
Marina Militară americană a reuşit să doboare un satelit de spionaj aflat în derivă, prevenind astfel ca un combustibil toxic pe care îl avea în rezervor să ajungă pe Pământ, a anunţat miercuri Pentagonul.
Potrivit Reuters, o rachetă SM-3 Aegis modificată a fost lansată de pe crucişătorul USS Lake Erie, din nordul Oceanului Pacific, şi a atins satelitul de dimensiunea unui autobuz, care se deplasează cu peste 11.000 km/h, la o altitudine de aproximativ 247 de kilometri. „O reţea de senzori tereştri, aerieni, marini şi spaţiali confirmă că armata SUA a interceptat un satelit al Oficiului Naţional de Recunoaştere (NRO), care nu mai funcţiona şi se afla pe orbitele finale înainte de a intra în atmosferă“, adaugă comunicatul.
„Confirmarea că rezervorul de combustibil a fost fragmentat ar trebui să fie disponibilă în decurs de 24 de ore“, precizează comunicatul Pentagonului. „Din cauza altitudinii relativ scă- zute a satelitului la momentul impactului, fragmente desprinse din el vor începe să intre în atmosferă imediat. Aproape toate fragmentele vor arde în decurs de 24-48 de ore de la intrare (în atmosferă), iar restul ar urma să cadă în decurs de 40 de zile“, menţionează aceeaşi sursă. Probă practică pentru sistemul antibalistic Crucişătorul USS Lake Erie şi alte două distrugătoare care îl însoţesc, plus trei rachete Aegis (utilizate în mod normal doar ca arme antirachetă) au fost modificate în grabă de US Navy, începând din luna ianuarie, special pentru a doborî satelitul care a scăpat de sub control imediat după lansare, în decembrie 2006.
Autorităţile americane susţin că supersecretul lor satelit avea potenţialul - mic, dar real - de a cădea relativ intact într-o zonă populată şi că hidrazina de la bordul său, o substanţă extrem de periculoasă, putea intoxica sau chiar ucide oameni. Rusia şi China, critici ai operaţiunii, susţin însă că SUA au dorit doar să-şi testeze şi să demonstreze capacitatea sistemului lor de apărare antirachetă de a doborî sateliţi. „China urmăreşte îndeaproape posibilele daune aduse securităţii spaţiale şi naţiunilor interesate, create de ac- ţiunea americană“, a declarat, ieri, Liu Jianchiao, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze. CU TELESCOPUL Vânătoare de spioni pe orbită Un număr relativ redus de astronomi amatori din Canada obişnuiesc să scruteze cerul nopţii în alt scop decât vânătoarea de comete, asteroizi sau alte corpuri cereşti naturale: observarea sateliţilor-spion. Potrivit AFP, „vânătorii de sateliţi“ au rareori acces la instrumente puternice, prohibitiv de scumpe, motiv pentru care ei sunt „înarmaţi“ de obicei doar cu binocluri sau cel mult cu telescoape medii.
Grupul lui Ted Molczan, spre exemplu, a identificat până acum, din Toronto şi împrejurimi, peste 190 de sateliţi militari care survolează Terra la distanţe cuprinse între 2.000 şi 40.000 de kilometri. Publicarea informaţiilor culese astfel - viteză, altitudine, traiectorie etc. - nu este deloc pe placul autorităţilor SUA.