Sarea grunjoasă oferă organismului minerale, în timp ce zaharurile din fructe sau griş îţi dau energie.
Sarea de mare sau cea grunjoasă este mai bună decât cea de masă, fină, datorită mineralelor pe care le conţine. Pentru a te bucura de cât mai multe fructe fără săţi fie teamă că te îngraşi, specialiştii americani au inventat mărul fără zahăr. Zahărul din fructe, griş sau orez este mai sănătos pentru organism decât cel luat din zahărul alb sau brun. În ce cantităţi trebuie consumată sarea şi care sunt fructele cu un conţinut mic de zaharuri, te învaţă nutriţioniştii. Fructe sărace în calorii Specialiştii americani de la Universitatea California au anunţat că au creat mere bogate în sorbitol, un îndulcitor natural, care are doar 2,6 calorii pe gram. În comparaţie, fructoza care se găseşte în fructe are cu 45% mai multe calorii. Cercetătorii, citaţi de publicaţia „Medical News“, apreciază că şi perele, piersicile, prunele sau cire- şele ar putea fi transformate prin tehnologia dezvoltată de ei în fructe cu un conţinut scăzut de zahăr. Deşi zahărul găsit în mod natural în fructe este foarte bun, specialiştii nu recomandă mai mult de două-trei porţii pe zi, deoarece şi fructoza îngraşă.
Avantajul este că, faţă de zahărul rafinat din dulciuri, cel din fructe creşte glicemia lent. Astfel, riscul de a face diabet este scăzut. Perele şi merele au puţin zahăr Medicii te învaţă să eviţi să mănânci porţii mari de fructe bogate în zahăr, cum ar fi strugurii, ananasul, bananele şi mango. Şi fructele confiate au o concentraţie mare de zaharuri. Alege mai bine perele, piersicile, fructele de pă- dure, prunele, cireşele sau merele. Un alt zahăr bun este cel găsit în griş, orez, făinoase sau paste. „Acest zahăr complex (amidonul) ar trebui să ocupe cea mai mare parte din zahărul total consumat. În general, aproape jumătate din caloriile consumate trebuie să provină din zahăr“, spune Alina Jiletcovici, specialist în diabet şi nutriţ ie la Cabinetul „Calea Moşilor“ din Bucureşti.
Un alt tip de zahăr mai puţin agresiv pentru organism este cel din miere, o combinaţie între zahărul din fructe (fructoză) şi cel obişnuit, cristalizat. Sarea fină „scoate“ mineralele din organism Corpul nostru are nevoie de o cantitate mică de sare. De aceea, dacă ştii că obişnuieşti să mănânci alimente bogate în sare, cum ar fi carnea, brânzeturile fermentate, laptele sau diverse conserve, nu este recomandat să mai adaugi sare în mâncare. Dacă eşti adeptul brânzei proaspete şi al legumelor, poţi să mai strecori pe zi câte unul-două grame de sare (un vârf sau două de cuţit).
„Sarea gemă, grunjoasă, de o culoare uşor mov, este cea mai bună. Ea conţine pe lângă sodiu şi clor şi alte minerale (fosfor, mangan, potasiu, calciu), care lipsesc din sarea fină, prelucrată. Aceasta din urmă conţine 99% clorură de sodiu. Din păcate, sarea prelucrată păstrează în «memoria» ei întipărită structura naturală şi caută să o reîntregească. Astfel, scoate din corpul nostru elementele care îi lipsesc, adică celelalte minerale“, explică de ce nu este indicată sarea fină Ovidiu Bojor, doctor farmacist, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale. Bogată în minerale este şi sarea de mare. Aceasta, ca şi majoritatea sortimentelor de sare grunjoasă, conţine în mod natural iod, un mineral care nu există în solul din anumite zone ale României şi care poate fi luat doar din alimentaţie. Deficitul de iod poate scădea performanţele intelectuale şi duce la retard mintal în cazul copiilor. Sarea grunjoasă şi cea de mare conţin până la 70 de minerale diferite. În comparaţie, sarea fină de masă conţine doar clor, sodiu şi iod. ALEGE GRĂSIMILE BUNE Peştele şi uleiul de măsline întârzie îmbătrânirea Nici grăsimile nu trebuie excluse din alimentaţie, deoarece au un rol important în activitatea creierului. Dimpotrivă, este indicat ca aproape 30% din caloriile luate din alimente să provină din lipide de calitate, cum sunt grăsimile din carnea de peşte. Aceasta conţine acizi graşi omega 3, cunoscuţi pentru faptul că întârzie îmbătrânirea organismului şi îmbunătăţesc activitatea creierului. „Mai bine alegi grăsimi naturale decât artificiale, obţinute în laborator“, te sfătuieşte profesorul Gheorghe Mencinicopschi. O sursă importantă de grăsime benefică organismului pot fi şi uleiurile vegetale. Dacă le foloseşti la gătit, specialiştii te sfătuiesc să le alegi pe cele care rezistă la temperaturi ridicate, cum ar fi uleiul de măsline sau palmier. Primul conţine un amestec de acizi graşi şi vitamine care scad absorbţia colesterolului în intestin şi diminuează sinteza colesterolului în ficat. În comparaţie, uleiul de floarea soarelui scade fracţiunea benefică a colesterolului, HDL, dacă este consumat în exces. Nutriţioniştii te avertizează că o grăsime nocivă pentru organism este margarina, care duce la apariţia bolilor de inimă.