Sărbătoarea muzicii – o notă franţuzească

În opt oraşe româneşti, noaptea de 21 iunie a fost una albastră. «Noapte albastră» este versiunea autohtonă a conceptului internaţional de «Sărbătoare a muzicii». România a intrat în horă acum caţiva ani, dar fenomenul este departe de a fi generalizat deoarece muzica nu cântă la nivelul întregii ţări.

Franţa este ţara care a dat tonul muzicii la nivel mondial. Totul a început în urmă cu 27 de ani când rezultatul unui studiu confirma dragostea poporului francez pentru muzică.

La vremea aceea, 5 milioane de francezi cântau la un instrument muzical. Bazându-se pe această informaţie, Jack Lang, fost ministru al Culturii, îşi îndeamnă conaţionalii să iasă în stradă pe data de 21 iunie între orele 20.30 şi 21.00 pentru « a face muzică » (« faites de la musique »).

Îndemnul s-a transformat rapid în slogan (« fête de la musique »). Succesul a fost imediat, iar străzile au devenit neîncăpătoare pentru iubitorii de muzică dornici de a-şi împărtăşi pasiunea.

Sărbătoare naţională la origine, manifestarea a devenit în scurt timp europeană (1985), ca astăzi să fie proclamată,la unison, sărbătoare internaţională. Celebrat în mai bine de 100 de ţări, pe cele cinci continente, evenimentul este adaptat în funcţie de obiceiurile culturale ale fiecărei ţări. An de an, noi oraşe, ţări se raliază conceptului.

Cum petrec francezii De 27 de ani, verva a rămas aceeaşi. O noapte magică în care toate generaţiile şi naţiile se bucură, petrec, râd, dansează. Muzica devine pretext de întâlnire, iar locurile banale (gurile de metrou, străzile de cartier, parcurile, grădinile publice, cafenele, holurile primăriilor, pieţele) devin excepţionale prin aura pe care o degajă. În 2008, spiritul muzicii s-a strecurat şi în locuri mai puţin accesibile publicului larg, precum închisorile şi palatul prezidenţial.

Potrivit TV5, anul acesta, pentru prima dată în istoria acestei manifestări, palatul Elysée şi-a deschis porţile pentru a găzdui o serie de concerte în curtea de onoare.

În ciuda multiplicării mega concertelor, sărbătoarea rămâne una populară, cu şi pentru oameni din popor. Muzicienii, amatori sau profesionişti încântă gratis, indiferent că au reprezentaţii în stradă, în săli de concerte, cluburi, etc. Programate sau spontane, spectacolele includ genuri muzicale dintre cele mai diverse.

Treptat cea mai lungă zi a anului s-a transformat într-o sărbătoare a distracţiei, a bunei dispoziţii unde clovni, jongleri, muzicieni, cu toţii creează o atmosferă de film cu parfum franţuzesc.

Madalina Vlasceanu