Locuitorii de la țară nu simt creșterea economică din statistici. Mulți trăiesc așteptând ajutoarele sociale
Ce nu a distrus comunismul din agricultura românească au îngropat capitalismul şi politica în domeniu de după '89. În ciuda comorii pe care stau, a pământului sănătos şi fertil pentru care se bat străinii, oamenii de la sate sunt săracii României.
Cifrele arată o realitate dureroasă: aproximativ 80% din beneficiarii ajutoarelor sociale trăiesc în mediul rural, unde șansele de angajare sunt limitate. Statul cheltuieşte anual sute de milioane de lei pentru a asigura supravieţuirea familiilor de la ţară. Numai pentru venitul minim garantat, suma plătită acestora în 2014 a fost de circa 550 milioane lei, potrivit datelor Ministerului Muncii.
Acapararea terenurilor a scos țăranii din joc
Județele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat au fost Argeș, Iași, Dâmbovița, Bacău, Vaslui, Teleorman, Galați, Buzău și Dolj. Adică, paradoxal, multe județe cu întinse exploatații agricole.
Motivele pentru care s-a ajuns aici sunt numeroase, dar, în esenţă, se leagă de distrugerea clasei mijlocii la sat, care asigura locuri de muncă și venituri decente. Oamenii au fost încurajaţi, prin politicile publice, să îşi vândă terenurile marilor investitori, speculatori sau nu. În multe cazuri, chiar primarii au fost aceia care au vândut fraudulos samsarilor de terenuri titlurile de proprietate ale țăranilor. De altfel, harta sărăciei în România, comparată cu harta comasării terenurilor agricole, arată clar o suprapunere de zone. „Județele cele mai sărace din România sunt în zonele cu cele mai mari comasări”, ne-a declarat Attila Szocs, reprezentant al asociaţiei Eco Ruralis. Una dintre explicaţii: tehnologia a scos din joc forţa umană de muncă.
Jumătate din comune sunt complet izolate
Pe lângă comasare, fenomenul migraţiei a sporit problemele mediului rural. Tinerii au ales calea străinătăţii, lăsând satele în grija bătrânilor. Cei mai mulți din cele circa 3 milioane de români emigranți provin din mediul rural. Lipsa infrastructurii este un element-cheie care ţine în sărăcie mediul rural. Comisia Europeană arată că doar jumătate din toate comunele (2.861) au acces direct la rețeaua națională de drumuri. Aproximativ 72% din drumuri sunt acoperite cu pietre și pământ şi mai puţin de 10% sunt modernizate. Din cauza sărăciei, aproape unul din trei copii din zonele rurale părăsește școala înainte de clasa a noua.
Guvernul vrea dezvoltarea clasei mijlocii
O soluţie pentru revitalizarea satului românesc ar fi utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea afacerilor de familie. Guvernul a lansat ieri, în județul Alba, un pachet de măsuri pentru dezvoltarea clasei mijlocii la sate. „De ce clasă de mijloc? Pentru că avem o agricultură bipolară de câţiva ani. Avem ferme foarte mari în anumite zone, dar, din păcate, în zonele agricole mari avem și «pungile de sărăcie» foarte mari. Nu există ţară care să nu se bazeze pe ferma de familie, este exact ceea ce lipsește la noi”, a spus prim-ministrul Dacian Cioloş. Printre măsuri se numără: acordarea de vouchere pentru zilieri și meșteșugari independenți, ca metodă simplificată de plată a taxelor; dezvoltarea învățământului profesional și tehnic agricol, implementarea programul „Primul Utilaj Agricol”; constituirea unor instrumente de garantare și creditare din surse naționale, inclusiv microcreditare; dezvoltarea economiei rurale prin eco și agro-turism.