Identificaţi ce anume vă îngrijorează şi încercaţi să eliminaţi gândurile care nu vă permit să vă rezolvaţi problemele.
Grijile pentru sănătate ori serviciu vă pot afecta sănătatea mintală. Un studiu realizat de Gallup arată că mai bine de 50% dintre români se tem de boală. Sistemul sanitar defectuos ar fi unul din principalele motive ale unei astfel de situaţii, explică specialiştii. „Este o certitudine că sistemul sanitar este bulversat. S-a creat un cerc vicios: medicii nu au bani şi renunţă la profesionalism. Conflictul acesta se repercutează asupra pacienţilor. Pe de altă parte, costul medicamentelor este foarte mare. Cu cât suntem mai bolnavi, cu atât trebuie să plătim mai mult pe medicamente. O a treia explicaţie ar fi faptul că boala în sine reprezintă cea mai mare «injurie» pe care un om o poate primi. În alte ţări, primii doi factori nu există“, explică Augustin Cambosie, vicepreşedintele Federaţiei Române de Psihoterapie.
Specialiştii americani citaţi de site-ul WebMD vă învaţă nouă paşi pe care trebuie să-i urmaţi ca să scăpaţi de grijile cronice. > Faceţi o listă cu grijile pe care le aveţi. „Identificaţi mai întâi ce anume vă îngrijorează“, vă sfătuieşte Robert L. Leahy, preşedintele International Association for Cognitive Psychotherapy, SUA. > Identificaţi grijile constructive. „Observaţi dacă grijile voaste sunt constructive sau nu“, spune Leahy. O grijă constructivă vă ajută să acţionaţi imediat. Spre exemplu, dacă plecaţi în vacanţă şi vă faceţi griji în privinţa organizării (bilet de avion, cameră la hotel), aceasta este o grijă constructivă care vă determină să faceţi din timp o rezervare. O grijă neproductivă este aceea din cauza căreia nu poţi acţiona. De exemplu, o astfel de grijă apare atunci când nu puteţi adormi şi vă gândiţi că o să vă îmbolnăviţi de cancer. > Acceptaţi neprevăzutul. Odată ce aţi văzut care sunt grijile neproductive, este timpul să identificaţi ce trebuie să acceptaţi ca să depăşiţi momentul. S-ar putea să fie nevoie să vă acceptaţi limitele sau întâmplările neprevăzute. Spre exemplu, aţi putea dezvolta cancer la un moment dat şi asta este greu de anticipat din timp. „Odată ce acceptaţi neprevăzutul, nu trebuie să vă mai îngrijoraţi din cauza asta. Acceptarea înseamnă că ştiţi că există şi evenimente neprevă zute şi că e mai bine să vă concentraţi pe lucrurile pe care le puteţi controla sau de care vă puteţi bucura“, mai spune Leahy. > Plictisiţi-vă. „Repetaţi frecvent una dintre temeri până când vă veţi plictisi de ea“, vă recomandă Leahy. Dacă vă este teamă că o să vă îmbolnăviţi de cancer, uitaţi-vă în oglindă şi repetaţi: „Aş putea muri de cancer. Aş putea muri de cancer“. > Concentraţi-vă pe ce face plăcută viaţa. „Persoanele îngrijorate au un simţ al urgentului pronunţat. Ele îşi spun că au nevoie să primească un răspuns urgent la problema lor, altfel li se va întâmpla ceva rău“, spune Leahy. Gândiţi-vă la avantajele şi dezavantajele grijii voastre. „Întrebaţi-vă ce puteţi face în prezent să vă faceţi viaţa mai plăcută. Puteţi să vă concentraţi imediat şi să încercaţi să găsiţi un răspuns sau puteţi să faceţi ceva să vă simţiţi mai bine pe moment“, spune Leahy. Cel mai bine este să amânaţi să găsiţi un răspuns imediat. Strategia pe termen lung este cea mai bună. Respiraţi adânc, citiţi, ascultaţi muzică şi opriţi „ceasul“ ca să vă scurtaţi anxietatea.
Ţineţi minte că niciodată nu este chiar atât de rău precum credeţi. Îngrijoraţii permanenţi obişnuiesc să-şi facă griji privind chiar situaţii cărora le-ar putea face faţă dacă s-ar ivi. > Plângeţi dacă simţiţi nevoia. „Regiunea emoţională din creier, amigdala, este suprastresată când vă îngrijoraţi. Emoţiile se concretizează mai târziu în tulburări gastrointestinale, oboseală şi ritm accelerat al inimii. Folosiţi-vă emoţiile şi nu încercaţi să le ascundeţi.“ > Vorbiţi despre grijile voastre. Terapia prin vorbit îi poate ajuta pe cei îngrijoraţi să ajungă la cauzele grijilor. „Fiecare individ trebuie să înţeleagă ce anume îi cauzează anxietatea“, mai spune specialistul.
Robert L. Leahy, preşedintele International Association for Cognitive Psychotherapy, SUA: "Odată ce acceptaţi neprevăzutul, nu trebuie să vă mai îngrijoraţi din cauza asta. Acceptarea înseamnă că ştiţi că există şi evenimente neprevă zute şi că e mai bine să vă concentraţi pe lucrurile pe care le puteţi controla."