Dacă părinţii au avut probleme cardiovasculare, nu înseamnă neaparat că istoria se va repeta. De asemenea, nu vă bazaţi pe faptul că tinereţea, vinul roşu ori greutatea normală vă feresc de boală.
Bolile de inimă nu afectează exclusiv bătrânii: în prezent, multe persoane de 30-40 de ani fac infarct, din cauza stilului de viaţă haotic. Istoricul familial creşte riscul cardiovascular, dar nu este decisiv în apariţia bolii. Nu este doar o vorbă din popor: supărările şi stresul atacă inima, iar bărbaţii se îmbolnăvesc mai des decât femeile. 1. Tinerii nu fac boli de inimă Fals. Afecţiunile cardiovasculare nu sunt neapărat boli ale bătrâneţii. Plăcile de aterom de pe vasele de sânge încep să se formeze în copilărie, favorizând apariţia bolilor cardiovasculare. "Cei care au crescut cu fast-food, în faţa calculatorului şi a televizorului, sunt expuşi prematur riscului cardiovascular: dacă în urmă cu 20 de ani, infarctul miocardic afecta persoane de peste 50 de ani, astăzi, nu puţini suferă atac de cord la 30-40 de ani", atenţionează dr. Radu Braga, specialist în medicină internă. 2. Ereditatea e decisivă Fals. Persoanele cu istoric familial de boli cardiovasculare au, într-adevăr, un risc mai mare de a dezvolta astfel de boli, mai ales dacă tatăl a suferit un acccident vascular sau un infarct înaintea vârstei de 55 de ani sau mama a trecut printr-un astfel de episod înainte de 65 de ani. Totuşi, nu e o regulă. Pentru a reduce riscurile, faceţi sport 30 de minute pe zi, mâncaţi alimente sărace în grăsimi animale, renunţaţi la fumat, controlaţi valorile colesterolului, ale tensiunii arteriale, greutăţii corporale şi glicemiei. 3. Bărbaţii, mai vulnerabili Adevărat. Bărbaţii sunt mai expuşi decât femeile riscului cardiovascular, din cauza particularităţilor endocrine şi metabolice. Totuşi, şi femeile au un risc de 6-10 ori mai mare să moară de o boală de inimă decât de cancer la sân. 4. Supărările atacă inima Adevărat. Stresul este resimţit diferit de fiecare persoană. Unele persoane îl simt fizic (anxietate, senzaţia de lipsă de aer, epuizare fizică permanentă), dar lipsa semnelor şi simptomelor clare nu înseamnă neapărat lipsa stresului. Putem să ne planificăm viaţa astfel încât grijile să nu ne copleşească şi să nu apară probleme cardiace.
Diabetul zaharat triplează riscul bolilor cardiovasculare 5. Colesterol mic, inimă bună Fals. Este adevărat că, de cele mai multe ori, obezitatea se asociază cu dislipidemia (colesterol crescut), însă oricine poate avea colesterol mare, indiferent de greutate. Şi persoanele slabe pot avea colesterol mare, de aceea, trebuie măsurat periodic. "Mişcarea zilnică creşte colesterolul bun, dar, mai există o multitudine de factori care pot influenţa valoarea colesterolului: fumatul, istoricul familial de colesterol în sânge, vârsta şi sexul", adaugă medicul Braga. 6. Vinul roşu ţine boala departe Parţial adevărat. Vinul roşu este benefic pentru organism doar în cantităţi mici (maximum 120 ml pe zi). O cantitate peste doza recomandată este mai mult dăunătoare ficatului, inimii şi sistemului nervos şi creşte tensiunea arterială. 7. Glicemie mică, risc mic
Fals. Diabetul zaharat, indiferent de valorile glicemiei, favorizează inflamaţia pereţilor arterelor, ceea ce lezează în timp vasele de sânge şi creşte riscul de boli cardiovasculare şi alte probleme de sănătate. Experţii Societăţii Europene de cardiologie au constatat că simpla prezenţă a diabetului zaharat triplează riscul de boli cardiovasculare. "Cei care au crescut cu fast-food, în faţa calculatorului şi a televizorului, sunt expuşi prematur riscului cardiovascular." RADU BRAGA, specialist în medicină internă Citiţi şi:
- BOMBE ALIMENTARE. Cât te îngraşi şi ce boli faci dacă mănânci o lună la fast-food
- Colesterolul se moşteneşte şi îi loveşte inclusiv pe cei slabi
- Alimente cu reputaţie proastă, dar bune la slăbit
- Topul celor mai bune alimente anti-stres