Chiar dacă executivul decide miercuri să-şi asume răspunderea în faţa parlamentarilor, măsurile de austeritate nu pot fi aplicate de la 1 iunie.
În această săptămână, guvernul trebuie să răspundă la marea provocare de care depinde viitorul ţării. După cum a promis, executivul îşi va asuma răspunderea pe pachetul de legi care va pune în aplicare reducerile de pensii, salarii şi indemnizaţii. Însă, cu toate etapele pe care trebuie să le parcurgă, măsurile nu vor putea intra în vigoare de la începutul lunii iunie, aşa cum au fost anunţate.
Ce nu se ştie încă este în ce măsură vor fi luate în considerare solicitările sindicatelor şi ale patronatelor. Vineri, după întâlnirea cu oamenii de afaceri, premierul Emil Boc a declarat că propunerile patronatelor, la fel ca şi cele ale sindicatelor, vor fi analizate de miniştri şi „vor fi avute în vedere de către guvern cu ocazia aprobării scrisorii de intenţie către FMI”. Cel târziu mâine, când este programată şedinţa de guvern, cabinetul Boc va lua decizia finală în privinţa măsurilor pentru care îşi va asuma răspunderea în parlament.
UGIR-1903 şi CONPIROM au decis însă să nu mai susţină memorandumul cu FMI şi să se abţină astăzi de la vot în Consiliul Economic şi Social (CES) asupra memorandumului cu Fondul, deoarece „nu cred că este treaba patronatelor să decidă asupra scăderii salariilor bugetare şi a pensiilor”, a spus Ioan Cezar Corâci, liderul UGIR-1903.
În replică, Florian Costache, şeful CES, a declarat că pe ordinea de zi nu există discutarea scrisorii cu FMI. „Scrisoarea va fi transmisă din nou în CES dacă guvernul nu decide să-şi asume răspunderea”, a precizat el.
Paşii asumării
Până să vadă însă în Monitorul Oficial actele normative privind transpunerea măsurilor convenite cu Fondul, guvernul mai are de aşteptat, întârzierea adoptării în guvern prelungind calendarul dincolo de data de 1 iunie. După ce guvernul va fi trimis în parlament proiectul asupra căruia îşi angajează răspunderea, trebuie stabilit un termen de depunere a amendamentelor, cel mai scurt de până acum fiind de două zile.
Abia după aceea executivul vine în faţa senatorilor şi deputaţilor, care au la dispoziţie trei zile pentru a depune o moţiune de cenzură, care trebuie prezentată în cinci zile şi votată în alte trei. Dacă în urma votului guvernul nu este demis, proiectul pe care acesta îl promovează se consideră adoptat, însă mai are de aşteptat la secretariat cel puţin două zile pentru contestarea la Curtea Constituţională.
Cum PNL a anunţat deja că o va face, termenul de intrare în vigoare a legilor ar putea fi prelungit către jumătatea lui iunie, în condiţiile în care va fi trecut şi testul de constituţionalitate.
Grevele se ţin lanţ
Ziua în care va fi declanşată greva generală în sistemul bugetar ar putea fi decisă mâine, după ultima întâlnire între guvern şi sindicate, înainte de aprobarea scrisorii de intenţie către FMI. Deocamdată sunt vehiculate mai multe variante, însă cert este că luni, 31 mai, dascălii vor să-şi întrerupă activitatea pe termen nelimitat, blocând bacalaureatul şi închiderea anului şcolar.
Funcţionarii din administraţia publică ar putea intra în grevă fie în ziua asumării răspunderii guvernamentale, fie în ziua dezbaterii moţiunii de cenzură în parlament.
Şi angajaţii de la RATB şi Metrorex ar putea bloca transportul public din Capitală pe 1 iunie, în intervalul 4.00-16.00 sau 4.00-18.00, în semn de solidaritate. Însă, susţin liderii sindicali, dacă guvernul va merge mai departe cu intenţia de a le reduce şi lor salariile, ar putea intra în grevă generală pe termen nelimitat. (Au contribuit Clarice Dinu şi Oana Crăciun)
"Scrisoarea către FMI va fi transmisă din nou în CES dacă guvernul nu decide să-şi asume răspunderea în parlament.“ FLORIAN COSTACHE, preşedintele Consiliului Economic şi Social
PARLAMENT
Acordul cu FMI jucat la imagine
Discutarea acordului cu FMI, pentru care guvernul îşi va angaja răspunderea în parlament, stimulează jocurile politice de imagine. Cu semnalul dat că înţelegerea cu Fondul rămâne bătută în cuie, preşedintele Traian Băsescu îşi asumă încă o dată astăzi rolul de negociator în locul premierului Emil Boc, având o serie de întâlniri de mobilizare cu parlamentarii partidelor din arcul guvernamental.
Mai ales că, în ultima perioadă, declarativ, lideri UDMR şi UNPR s-au delimitat de planurile de austeritate anunţate de la Cotroceni. „Noi vrem să îi protejăm pe cei cu pensiile mici. Vrem să discutăm acest lucru cu preşedintele”, a anunţat preşedintele Uniunii, Marko Bela. Liderii UNPR se pronunţă, şi ei, pentru menţinerea pensiei minim garantate de 350 de lei, Cristian Diaconescu precizând că independenţii vor insista ca reducerea salariilor bugetarilor şi a pensiilor să fie măsuri cu caracter temporar.
Dacă partidele din arcul guvernamental îşi pasează răspunderea pentru măsurile impopulare, partidele din opoziţie sunt şi ele în dispută. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că, dacă PSD vine din nou cu toate teoriile stângiste în textul moţiunii de cenzură, va da o şansă de eschivă unor parlamentari din arcul guvernamental.
El a spus că dacă moţiunea PSD ar fi fost axată strict pe respingerea formulei de tăiere a pensiilor şi salariilor şi pe oferirea alternativei reducerii cheltuielilor publice din zona clientelei, ar fi putut obţine voturile independenţilor şi ale unor PDL-işti nemulţumiţi. „Dânşii au numărul de semnături necesare şi nu doresc, după câte văd, să construim împreună această moţiune de cenzură, o construiesc cu sindicatele”, şi-a exprimat Antonescu nemulţumirea.
Vicepreşedintele PNL, Varujan Vosganian, a declarat că, dacă PSD va depune singur moţiunea de cenzură, liberalii vor redacta propriul text, pe care intenţionează să îl citească în parlament în cadrul dezbaterilor asupra moţiunii PSD. (Romulus Georgescu)
6,8% din produsul intern brut este deficitul bugetar acceptat de FMI pentru România, în 2010